e-democracy.md

||| e-journal #112 |

Inflaţia şi preţurile

Creşterea preţurilor menţin rata anuală a inflaţiei la un nivel ridicat…

Potrivit statisticii oficiale nivelul inflaţiei în ianuarie 2008 a constituit 1,5%. Preţurile medii de consum la produsele alimentare au crescut cu 2,8%, cele la serviciile prestate populaţiei — cu 2,5%, iar produsele nealimentare au scăzut — cu 0,1%. În această perioadă cele mai mari creşteri de preţuri au fost înregistrate la produsele alimentare, în particular la fructe, legume, carne şi, parţial, la lactate. O creştere pronunţată a preţurilor s-a înregistrat şi la tarifele pentru serviciile de întreţinere locativă, în special pentru gaze naturale, energie electrică, cît şi pentru alte servicii prestate populaţiei. Totuşi, indicele preţurilor de consum (IPC) nu include plenar majorările de preţuri la energia electrică şi gaze naturale, dat fiind faptul că acestea au fost operate la 18 ianuarie. Astfel, inflaţia reală pentru ianuarie ar putea fi ceva mai mare. Estimăm că şi în februarie aceasta ar putea avea o valoare similară, respectiv pentru primele două luni rata inflaţiei s-ar stabili în jurul valorii de 3%.

Inflaţia anuală va mai rămîne cîteva luni sub influenţa scumpirilor din toamnă. Seceta prelungită, scumpirile agenţilor energetici, climatul macroeconomic în derivă^[1] şi turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale au avut un impact direct asupra ratei inflaţiei din ultimele 5 luni ale anului 2007. Numai în această perioadă (august-decembrie 2007) preturile mărfurilor alimentare au acumulat o creştere de peste 6%, iar tarifele la serviciile utilizate de populaţie au crescut cu cca 10%. De fapt, toate aceste creşteri de preţuri şi tarife se regăsesc în rata anuală a inflaţiei aferentă lunii ianuarie 2008.

Piaţa muncii

Aspecte salariale…

În ianuarie salariul mediu pe economie a constituit 2 266 lei, cu 464 lei mai puţin comparativ cu luna decembrie 2007, însă cu 263 lei mai mare faţă de salariul mediu pentru 2007. În sfera bugetară remunerarea medie a muncii în prima lună a anului curent s-a redus cu 101 lei, faţă de decembrie 2007, pînă la nivelul de 1 731 lei, iar în sectorul real salariul mediu a fost 2 570 lei.

În ianuarie curent cel mai mare salariu mediu — 5 280 lei, l-au avut, tradiţional, angajaţii din sfera financiară, iar cele mai mici nivele de remunerare a muncii s-au atestat în agricultură — 1 035 lei, învăţămînt — 1 495 lei, iar media salarială din sănătate şi asistenţă socială a fost de 1 927 lei. Salariul mediu lunar pe economie în 2007 a fost de 2 063 de lei. În sfera bugetară acest indicator a fost de 1 625 de lei, iar în sectorul real de 2 292 de lei. Cel mai înalt salariu se menţine în sectorul financiar (4517 lei), iar cel mai mic — în agricultură (1074 lei), unde activează circa 35% din populaţia ocupată. Totuşi, presiunile inflaţioniste din 2007 au influenţat negativ dinamica salariului real care a crescut în medie cu doar 8% Figura 1.

Figura 1. Mediile salariale pe sectoare, % (2007)

Sursa: BNS

Cîteva comentarii…

Instabilitatea macroeconomică internă, creşterea inflaţiei şi preţurilor, cursul valutar fluctuant vor avea un impact negativ asupra angajaţilor de pe piaţa forţei de muncă. Pe fondul climatului economic internaţional incert, care se răsfrînge şi asupra Moldovei, forţa de muncă va fi din ce în ce mai mobilă, iar angajaţii vor avea pretenţii din ce în ce mai mari, în particular cele ce se referă la creşterile salariale.

Fluctuaţia de personal, relativ mare, cu care se confrunta angajatorii locali, dar şi migraţia forţei de muncă în străinătate sînt consecinţele unei economii cu “o sănătate şubredă”. Chiar dacă în ultima perioadă s-a înregistrat o creştere importantă a salariilor, care va continua şi în acest an, aceasta majorare este de fapt una artificială. Pe fondul creşterii inflaţiei, a cursului de schimb fluctuant, creşterea veniturilor lunare are o bază nesigură.

Şi în 2008, se va menţine deficitul de lucrători calificaţi, cei mai căutaţi salariaţi fiind, în continuare, cei din construcţii, textile, hoteluri şi restaurante sau cei din sectorul financiar-bancar. În acelaşi timp, presiunea pe angajaţi se va menţine, pentru ca lipsa personalului calificat va duce la o folosire la maximum a celor existenţi, care vor deveni mai stresaţi şi vor face faţă cu greu sarcinilor profesionale. Deşi creşterea economică din ultimii ani a creat aparent locuri de muncă, rata persoanelor angajate, după 2003, a fost negativă, adică numărul salariaţilor care au ieşit de pe piaţa muncii a fost mai mare decît a celor care au intrat.

Moneda

În 2007 remitenţele au constituit 1/3 din PIB…

Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, volumul remitenţelor în 2007 a constituit cca 1,22 miliarde USD s-a majorat cu peste 42% faţă de 2006. Din volumul total de remitenţe, 918,75 milioane USD sau 75,5% au fost transferate prin canalele de transfer rapid. Creşterea continuă a volumului de valută transferată poate fi o consecinţă a creşterii numărului de cetăţeni ce muncesc peste hotare, legalizării acestora, dar şi a majorării retribuţiilor încasate. Potrivit mai multor experţi, volumul remitenţelor este supraestimat şi că s-ar cere o nouă metodologie de calcul a acestora. Astfel, cifra principală în baza căreia BNM calculează suma remitenţelor este volumul de transferuri valutare private trecute prin bănci şi sisteme internaţionale de plăţi (Western Union, MoneyGram etc.). Totuşi, nu toate transferurile bancare reprezintă remitenţe.

Veniturile transferate de muncitorii emigranţi în 2007 au echivalat cu 1/3 din PIB. După ponderea în PIB a veniturilor provenite din activitatea cetăţenilor plecaţi peste hotare, Republica Moldova locul 1–2 în lume potrivit ultimilor rapoarte. Respectiv, mai multe studii arata Peste 80% din emigranţii moldoveni transmit în ţară mijloace financiare, iar circa 70% din aceştia transferă peste jumătate din cîştiguri. Dacă privim lucrurile la nivel macroeconomic, transferurile au implicaţii fundamentale asupra creşterii economice, a balanţei de plăţi şi pieţei muncii. Transferurile finanţează parţial deficitul comercial şi favorizează majorarea rapidă a salariilor în unele ramuri ale economiei naţionale unde deja se observă un deficit al forţei de muncă.

Figura 2. Dinamica transferurilor valutare, valori anuale în milioane USD

Sursa: BNM

Arhiva