Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Inflaţie şi preţuri: prognoze potenţiale

În octombrie inflaţia a crescut cu 1,6%, iar riscurile vor persista în continuare…

Comparativ cu septembrie a.c. nivelul inflaţiei în octombrie a fost cu 1,6% mai mare. Preţurile au crescut practic la toate grupurile de mărfuri: alimentare (2,4%), nealimentare (1,4%) şi la serviciile prestate populaţiei (0,6%). În cele zece luni rata cumulativă a inflaţiei a atins nivelul de 10,8%. Creşterea preţurilor este mai mare faţă de anul trecut, aceasta înregistrînd în zece luni valoarea de 6,5%. La sfîrşit de an de obicei se atestă o tendinţă de creştere mai pronunţată a preţurilor, de aceea inflaţia va depăşi obiectivul revăzut de 12% al Guvernului.

Pericolele ce ar conduce la perpetuarea inflaţiei pot veni de la o relaxare a politicii fiscale (diminuarea unor impozite) şi de la creşterea cîştigurilor salariale (atît în sectorul public, cît şi cel privat). Ritmul de creştere a preţurilor poate determina inflaţia şi atunci cînd autorităţile ar încerca să corecteze deficitul de cont curent sau cînd ar exista o incertitudine privind calendarul preţurilor administrate. Tot la capitolul riscuri în menţinerea inflaţiei la un nivel ţintă se înscrie şi evoluţia preţurilor mărfurilor alimentare şi nealimentare. Un alt pericol ar fi ca anul viitor să nu fie un an agricol bun. Eventuale creşteri ale preţului petrolului ar putea determina o majorare a preţurilor, chiar dacă în ultima vreme s-au operat unele reduceri nesemnificative la carburanţi pe piaţa locală.

Piaţa muncii

Salariu mediu de 300 USD şi crearea a 300 mii locuri de muncă: mit sau realitate…

La începutul lui noiembrie a.c. Guvernul a aprobat măsurile de majorare a salariului mediu lunar pe economie pînă la echivalentul a 300 USD şi de creare pînă în 2009 a 300 mii locuri noi de muncă. În acest context venim şi noi cu unele comentarii vizavi de obiectivele executivului.

Considerăm că cotă salarială ar putea fi reală doar în cazul în care economia în perioada imediat următoare va înregistra ritmuri de creştere anuale nu mai mici de 9–10%, atunci cînd sectorul productiv într-adevăr va produce şi va ţine pasul cu cererea internă. Bineînţeles, că această situaţie va duce la creşterea productivităţii şi inevitabil se vor majora şi veniturile la buget, venituri care la rîndul lor vor genera majorarea salariilor. Însă deocamdată aceste condiţii nu se observă în conjunctura economică actuală din Republica Moldova.

Considerăm că observatorii fenomenului economic din Moldova cu certitudine vor contrazice estimările optimiste ale oficialilor. Mult-trâmbiţata creştere a salariului pînă la 300$ este un lucru foarte bun şi are de ce să ne bucure, însă nu vedem pe cît de realistă este această cifră, probabil fiind mai mult o găselniţă matematică. Noi am fi foarte precauţi, atunci cînd am da asemenea cifre pentru economia reală şi asta din varii motive, inclusiv cele pe care le-am menţionat anterior. În plus, pe cît de mică este Moldova, pe atît de pestriţe sînt şi veniturile salariale ce nu sînt deloc identice. Avem în ţară circumstanţe diferite şi dimensiuni salariale foarte diferite pe piaţa muncii.

La utilizarea indicatorului “salariul mediu” trebuie de ţinut cont de faptul că relevanţa lui este redusă din cauza polarizării regional-economice. Spre exemplu, în 2005 salariul mediu plătit în municipiul Chişinău depăşea cu 40% salariul mediu plătit în ţară, iar în Bălţi — cu 25%. Zone cu totul defavorizate din punctul de vedere al veniturilor salariale (şi, implicit, defavorizate în termeni general-economici) sînt raionale Teleneşti, Râşcani, Leova şi Şoldăneşti, unde salariul plătit era sub 60% din media naţională. Pentru ca să se ajungă la un asemenea salariu ($300), credem că este important să se asigure o stabilitate macroeconomică, într-un mediu puternic inflaţionist, pentru că efectele adverse sînt copleşitoare.

Pe de altă parte, trebuie să constatăm că în ultima perioadă salariile au crescut deosebit de puternic, mai ales pentru sectorul administraţiei publice. În acelaşi timp, salariul mediu plătit în agricultură nu atinge nici jumătate din media pe economie. Potrivit statisticii oficiale numărul de angajaţi în acest sector scade continuu: în primul trimestru al anului personalul angajat în agricultură a scăzut cu cca 11%. În industrie, spre exemplu, salariul real a crescut cu doar 2% în primele opt luni, observându-se o reducere semnificativă (14%) a salariilor în ramura vinificaţiei intrată în recesiune. În acest sector a început un reflux puternic de personal care caută ocupaţii în alte sectoare, încearcă să deschidă mici afaceri sau estimează posibilităţile de emigrare. Totuşi, statistica este foarte optimistă. În cele 9 luni ale anului salariul mediu lunar a crescut cu 29% şi a constituit cca 1620 lei (122 USD).

În ceea ce priveşte crearea explozivă a locurilor de muncă (cca 300 mii!!!), pare cam ciudat faptul că aceasta va fi asociată cu o creştere salarială pronunţată. Foarte frecvent în economie se întîmplă exact invers, cel puţin aşa o spune teoria economică, mai ales că în ultimul timp, statistic, locurile de muncă în Moldova s-au redus. De regulă, pentru a majora salariile firmele recurg la cea mai la îndemînă metodă, de a concedia din forţa de muncă.

În al doilea rînd, există o presiune în sus pe piaţa muncii, adică spre creşterea salariilor, lucru care obligă firmele la introducerea de tehnologii noi, care economisesc forţa de muncă, dar şi la economisirea în sine de forţă de muncă prin eliberarea rezervelor în exces. Discutăm aici despre nevoia de restructurare masivă din industrie şi din alte sectoare, pe fondul circumstanţelor în care ne-am pomenit, circumstanţe care presupun creşteri la costuri — tarife la utilităţi, de pildă, dar şi o concurenţă mai puternică. Pe de altă parte, statisticile oficiale nu includ munca la negru, deşi fenomenul este consistent în Moldova, influenţînd nivelul salariilor şi al productivităţii reale. În acest sens, menţionăm că Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC) a prezentat acum două săptămîni proiectul Strategiei naţionale privind politicile de ocupare a forţei de muncă pe anii 2007–2020.

Comerţul extern

Situaţia din comerţul extern este critică…

Statistica oficială pentru ianuarie-septembrie 2006 (T1-T3) atestă că exporturile au scăzut cu 8,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar importurile s-au majorat cu 14,5%. Gradul redus de competitivitate a produselor autohtone, condiţionat de costurile ridicate şi managementul ineficient, au făcut ca acestea să fie mai puţin solicitate pe pieţele externe. Totodată, embargoul Federaţiei Ruse impus la exportul producţiei din Moldova a afectat practic toţi producătorii şi exportatorii locali.

Deficitul balanţei comerciale a înregistrat un nivel de-a dreptul exorbitant, care cu certitudine îşi va pune amprenta asupra creşterii economice. În ciuda eforturilor întreprinse de autorităţile de la Chişinău de reluare a exporturilor în Federaţia Rusă, acestea nu s-au soldat pînă la urmă cu un rezultat pozitiv. Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC) a prezentat în septembrie a.c. proiectul Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006–2015 de la care se aşteaptă o mai bună implementare practică comparativ cu precedentele.

În T3’2006 exporturile către ţările UE şi cele din ECE au cunoscut o creştere constantă. Totodată, Moldova exportă puţine produse competitive, acesta fiind unul din motivele valorificării nesatisfăcătoare a sistemului GSP plus (doar în proporţie de 60%). Potrivit autorităţilor, Uniunea Europeană s-a arătat dispusă să iniţieze procedura de elaborare a pachetului de documente pentru a oferi Moldovei sistemul de preferinţe comerciale autonome (PCA). Totul va depinde de insistenţa guvernului în negocieri şi de promptitudinea sau receptivitatea agenţilor economici de a se conforma standardelor impuse de UE. În acelaşi timp, considerăm că dacă politica Uniunii Europene nu va suferi modificări cardinale, atunci mărfurile noastre de export, preponderent agricole, la fel ca şi mai înainte, nu vor putea concura pe piaţa europeană.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet