Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 29 noiembrie – 12 decembrie 2004

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #43 |

Politici macroeconomice

“Stabilitatea” pieţei valutare interne

Piaţa valutară internă a avut în luna noiembrie “o evoluţie stabilă”, leul a înregistrat în această perioadă o depreciere nesemnificativă de 0,17% în raport cu dolarul SUA. Cursul de schimb valutar a variat de la 12,4625 pînă la 12,4841 lei pentru 1 dolar SUA. Într-un comunicat de presă al BNM se spune că în perioada similară din anii precedenţi, cu excepţia anului 2003, moneda naţională a avut aceeaşi tendinţă de depreciere uşoară. Însă în noiembrie 2003 leul s-a apreciat cu 1%, de la 13,4257 pînă la 13,2910 lei pentru 1 dolar SUA.

Unul din factorii ce au influenţat cotaţiile leului faţă de dolar în luna trecută a fost majorarea consumului de resurse energetice şi, ca urmare, a importurilor pentru perioada rece a anului. Totodată, creşterea cererii de valută străină pe piaţa internă a fost atenuată de oferta sporită de valută determinată de majorarea transferurilor de peste hotare. În condiţiile unui flux semnificativ de valută străină din exterior, Banca Naţională a continuat intervenţiile pe piaţa valutară, în scopul neadmiterii fluctuaţiilor excesive ale cursului de schimb. Astfel, în noiembrie 2004 au fost procurate 22,9 milioane USD.

Cursul de schimb al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA este influenţat la modul direct de valoarea tranzacţiilor în valută pe piaţa internă. Cît priveşte cursul de schimb faţă de euro, acesta, la fel ca şi faţă de alte valute, se calculează prin cross-cursul faţă de dolarul SUA cotat pe piaţa internaţională. Astfel, deprecierea în luna noiembrie 2004 a cursului monedei naţionale faţă de euro de la 15,8965 lei/ 1 euro pînă la 16,5471 lei/ 1 euro (sau cu 4,09%) a fost cauzată de aprecierea euro faţă de dolarul SUA pe piaţa internaţională.

Potrivit experţilor în finanţe, cu cît cursul dolar/ leu este mai mic, cu atît exporturile moldoveneşti sînt mai scumpe, iar clienţii străini încep să întoarcă spatele produselor “made in Moldova” pentru a se orienta spre produse mai ieftine. Aprecierea leului este un adevărat şoc pentru exportatori. Mărfurile de producţie autohtonă se vor dovedi a fi mai scumpe în comparaţie cu cele din străinătate. În final, aceasta va duce la diminuarea exporturilor şi la creşterea importurilor, ori a exportului net (încasărilor nete din export) şi la creşterea cursului de schimb.

Impactul va fi şi mai mare dacă creşterea puterii leului se va dovedi o tendinţă de durată. Cu toate acestea, ieftinirea importurilor nu va fi simţită la buzunar de populaţie. Însă, deşi cursul leului se apreciază, preturile la bunurile din import nu scad. Din contra, avem pusee inflaţioniste cum este cazul pieţei imobiliare. Preturile apartamentelor şi caselor, exprimate în euro sau dolari, au crescut cu 25% în ultimul an.

Cine cîştigă dintr-un leu mai puternic:
Cine pierde dintr-un leu mai puternic:
Rezervele valutare ale BNM au depăşit 400 milioane de dolari

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale au constituit, la sfîrşitul lunii noiembrie, 405,9 milioane USD, fiind cel mai înalt nivel înregistrat de la introducerea în circulaţie, la 29 noiembrie 1993, a leului moldovenesc. La 31 decembrie 2003 rezervele valutare au fost estimate la 302,2 milioane USD.

În condiţiile unei oferte semnificative de valută pe piaţa valutară internă, generată în mare parte de transferurile efectuate de rezidenţii Republicii Moldova aflaţi la muncă în afara ţării, Banca Naţională a cumpărat peste 240 milioane USD, totodată aceasta a avut de rambursat credite primite de la Fondul Monetar Internaţional, iar în mai a acordat Guvernului un împrumut în lei moldoveneşti echivalent cu circa 50 milioane USD pentru răscumpărarea cambiilor de la concernul rus “Gazprom”.

BNM a reuşit să restabilească rezervele valutare la cota dinaintea crizei financiare ruse din anul 1998 care a afectat întreaga regiune, inclusiv Republica Moldova şi a condus la micşorarea rezervelor valutare, de circa 2,5 ori, pînă la nivelul de 143 milioane USD. Potrivit analiştilor economici independenţi, probabil că BNM încearcă să-şi refacă un stoc considerat normal de rezerve valutare cu scopul ca Moldova să aibă mai multă credibilitate (să-şi refacă imaginea) atît pe pieţele internaţionale de capital, cît şi în faţa finanţatorilor externi.

Inflaţia întrece prognozele pentru acest an

Potrivit ultimului raport lunar al Departamentului Statistică şi Sociologie (DSS), rata inflaţiei în Republica Moldova a constituit în luna noiembrie 1,8%, iar rata cumulativă, pentru cele 11 luni ale anului curent, a fost de 10,7%, în timp ce bugetului de stat pentru 2004 a fost construit pe o inflaţie de 9%.

În noiembrie indicele preţului de consum (IPC) la produsele alimentare a crescut faţă de luna precedentă cu 2,4%, la produsele nealimentare — în medie cu 1,3%, iar tarifele pentru servicii s-au majorat cu 1,1%. Cele mai mari majorări de preţuri au fost înregistrate pe parcursul lunii trecute la ouă, cu 23,7%, legumele s-au scumpit cu 13%, iar produsele lactate au fost mai scumpe decît în octombrie cu 6,4%. Din principalele produsele nealimentare care sînt incluse în calcularea IPC cel mai mult s-a scumpit combustibilul — cu 2,4% şi produsele petroliere — cu 2,7%. În acelaşi timp, s-au majorat şi tarifele la transportul auto interurban cu 14,9%, după ce în octombrie aceleaşi tarife au fost majorate cu 17,3%.

Obiectivul pragului de inflaţie anuală de 9% nu se va îndeplini decît “dacă se vor măslui cifrele oficiale”, spun experţii economici. Însă oficialii sînt calmi şi nu vad nici o influenţă negativă a creşterilor succesive de preţuri la toate categoriile de produse. Creşterea preţurilor la produsele alimentare a fost principalul factor al creşterii IPC. Specialiştii nu exclud o eventuală creştere a preţurilor pentru 2005 care ar putea fi provocată şi de reducerea nivelului de impozitare a veniturilor atît pentru persoanele fizice, cît şi pentru cele juridice.

De regulă, guvernele sînt tentate să-şi ridice ratingul înaintea alegerilor (avînd în vedere faptul că Moldova de facto se află într-o campanie electorală) prin diminuarea impozitelor şi majorarea cheltuielilor pentru sfera socială, generînd astfel creşterea consumului intern care va atrage după sine creşterea inflaţiei, iar în cele din urmă consecinţele acestor măsuri vor duce la creşterea datoriei publice interne şi a deficitului bugetar.

15–28 noiembrie 2004 3–16 ianuarie 2005