Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #53 |
Potrivit datelor statistice preliminare, rata inflaţiei pentru luna mai a fost de 0,1%. Cumulativ, pentru primele cinci luni ale anului curent s-a înregistrat o inflaţie de 5,6%.
Indicele preţului de consum (IPC) la produsele alimentare a scăzut cu 0,3%, cel pentru produsele nealimentare a crescut cu 0,6%, iar tarifele la serviciile prestate populaţiei au crescut cu 0,1%.
Creşteri mai mari ale preţurilor din categoria produselor alimentare în luna mai au fost înregistrate la fructele şi legumele proaspete în medie de 15–20% şi la zahăr cu 7–10%.
Banca Naţională a Moldovei şi Guvernul estimează pentru acest an o rată a inflaţiei de 8–10%. Pe de altă parte, unii economişti afirmă că menţinerea inflaţiei la acest nivel va constitui “o provocare” pentru Guvern, în condiţiile în care deja în primele cinci luni inflaţia a depăşit jumătate din ţinta oficială pentru întreg anul.
Încasările companiilor de asigurări în primul trimestru 2005 au crescut cu 18%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2004. Acestea au acumulat prime de asigurare în valoare de peste 101 milioane lei (8,4 milioane USD).
În acelaşi timp, societăţile de asigurări au achitat despăgubiri în sumă de 26,6 milioane lei (2,2 milioane USD). Cifrele au fost colectate în baza dărilor de seamă şi datelor statistice prezentate de 44 de companii de asigurări ce activează în Moldova.
Potrivit statisticilor, 34% din volumul total al încasărilor revin asigurării obligatorii de răspundere civilă şi vînzărilor de poliţe auto Cartea Verde. Cele mai semnificative încasări, cca 33 milioane lei (2,64 milioane USD), au fost acumulate din contul asigurărilor facultative de bunuri, dintre care aproape 30 milioane lei revin asigurării bunurilor întreprinderilor.
Deficitul balanţei comerciale al Republici Moldova a înregistrat pentru perioada ianuarie-aprilie 2005 un nivel de cca 293 milioane USD după o creştere dramatică în această perioadă de 1,7 ori.
Dacă pentru primul trimestru 2005 deficitul comercial a atins un nivel de 186 milioane USD, apoi acesta doar pentru luna aprilie a fost de peste 103 milioane USD, fiind în creştere cu 55%. În T1’2005 exporturile au înregistrat o creştere de numai 7%, în schimb importurile au crescut cu cca 30%. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-aprilie a fost de 54%, faţă de 63,4% în perioada similară a anului 2004.
Creşterea deficitului în relaţiile comerciale cu Ucraina, ţară ce ocupă poziţia a doua printre partenerii comerciali ai Republicii Moldova, este una dintre principalele cauze a valorii ridicate a soldului negativ al balanţei comerciale. În ianuarie-aprilie, 42,1% din deficitul comercial a fost consemnat în relaţiile comerciale cu Ucraina.
Deficitul comercial al Moldovei cu ţările Uniunii Europene a fost, în ianuarie-aprilie 2005, de 114,8 milioane USD, cu ţările CSI — de 92,2 milioane USD, cu ţările Europei Centrale şi de Est — de 18,4 milioane USD, iar cu alte ţări — de 67,2 milioane USD.
Statistica arată că în ianuarie-aprilie 2005 exporturile din Moldova au constituit 174,8 milioane USD, fiind în creştere cu 12,4% faţă de primele patru luni ale anului 2004. Pe de altă parte, importurile au crescut într-un ritm şi mai mare, cu 31,7%, şi au constituit 637,4 milioane USD. Potrivit BNS, în ultimii ani deficitul comercial a crescut de 3,5 ori faţă de ianuarie-aprilie 2001.
Deficitul comercial al Republicii Moldova s-a agravat îngrijorător şi în cazul în care această tendinţă va persista pe parcursul întregului an, putem fi siguri de faptul că acesta va deveni problema numărul unu pe agenda de politică macroeconomică în 2005–2006.
Comisia Europeană (CE) este disponibilă să acorde Republicii Moldova un grant în valoare de 15 milioane euro, dacă Chişinăul va restabili relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), a spus şeful Directoratului general pentru afaceri economice şi financiare al CE, Antonio de Lecea, în cadrul unei întrevederi cu ministrul Economiei şi Comerţului, Valeriu Lazăr.
Pe de altă parte, pentru ca Moldova să aibă relaţii preferenţiale cu organismele financiare internaţionale, creditele comerciale acordate de Banca Mondială (BM) şi Fondul Monetar Internaţional la mijlocul anilor ’90 trebuie restructurate, iar diferenţa dintre dobînzile comerciale şi cele preferenţiale să fie iertată imediat, sînt de părere experţii independenţi în studiul “Politici de creştere economică, creare a locurilor de muncă şi reducere a sărăciei”, studiu care a fost lansat, la 14 iunie, la Chişinău.
Potrivit acestora, “Guvernul a plătit un preţ mare alocînd fonduri pentru reducerea datoriilor, care ar fi putut fi utilizate pentru stimularea creşterii economice şi reducerea sărăciei”. Moldova a devenit eligibilă pentru creditare preferenţială doar în anul 1997, după criza financiară de care a fost afectată atunci. La acel moment datoriile externe depăşise 700 milioane USD.
În acelaşi timp, experţii consideră că tendinţa Guvernului de a reduce povara fiscală pînă la 15% nu este una argumentată, pe motiv că diminuarea impozitului nu “va scoate din umbră economia informală”. Aceştia s-au pronunţat pentru menţinerea impozitului pe profiturile corporative la nivel de 25% şi revenirea la ratele din anul 2003.
Potrivit studiului, deşi în ultimii trei ani economia moldovenească a înregistrat o creştere economică medie anuală de 7%, aceasta nu este una durabilă, pe motiv că sporirea se datorează în mare parte transferurilor de valută de către cetăţenii moldoveni care muncesc peste hotare.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 |