Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Situaţia socioeconomică în perioada 20 iunie – 3 iulie 2005
|
|
e-journal #54 |
Preţurile
Rata anuală a inflaţiei în Republica Moldova pentru ianuarie-mai 2005 a fost de 13,4% în comparaţie perioada similară a anului trecut, ţara noastră situîndu-se pe poziţia a treia alături de Federaţia Rusă printre statele CSI. Cea mai înaltă rată a inflaţiei a fost înregistrată în Ucraina — 14%, iar cea mai mică în Armenia — 2,9%. Acest indicator a fost de 13,6% pentru Azerbaidjan, în Belarus — de 11,8%, în Georgia — 9,5%, în Kazahstan — 7,2%, în Tadjikistan — 6,7% şi în Kîrgîstan — de 4,2%.
Piaţa muncii
Salariul mediu pe economie în luna mai 2005 a fost de 1270 lei (101,6 USD). În acelaşi timp, în comparaţie cu luna mai a anului 2004 salariul mediu a crescut cu 21%. Potrivit statisticii, în instituţiile bugetare salariul mediu a constituit pentru luna mai 995,5 lei (79 USD), iar în sfera nebugetară — 1409,5 lei (112 USD).
Cele mai mari salarii le-au avut angajaţii din instituţiile cu profil financiar-bancar, respectiv de 3394 lei (269 USD), fiind de fapt în scădere cu 911 lei faţă de luna precedentă. După aceştia urmează salariaţii companiilor din industria energetică şi termică, gaze şi apă cu o medie salarială de 2689 lei (213 USD).
Pe de altă parte, cel mai mic salariu mediu lunar l-au avut în mai angajaţii din agricultură cu o medie de 580 lei (46 USD), cu 27 lei mai puţin faţă de luna precedentă. Salariul mediu pentru angajaţii din domeniul educaţiei şi învăţămîntului a fost de 898 de lei (71 USD), iar al celor din sănătate şi asistenţă socială de 1034 lei (82 USD).
Totodată, în ianuarie-mai 2005 salariul mediu pe economie în Republica Moldova a constituit 1196 lei (95 USD), fiind cu 20% în creştere faţă de perioada similară a anului trecut. Cel mai mic salariu a fost înregistrat în sectorul agricol, acesta constituind o medie de 548 lei (43 USD), salariu care de fapt acoperă doar 70% din valoarea minimului de existenţă. Valoarea minimului de existenţă în ianuarie-mai 2005 a constituit 771 lei (61 USD) lunar pentru o persoană.
Relaţii comerciale
Comerţul cu amănuntul a înregistrat în cinci luni ale anului 2005 o creştere reală de 6,4% faţă de perioada similară a anului 2004 şi a atins o valoare de 3613,1 milioane lei (287 milioane USD), iar în luna mai creşterea a fost de 11,1%. Construcţiile şi comerţul cu amănuntul continuă să demonstreze o creştere masivă, creştere, care conform mai multor economişti, este alimentată de banii trimişi de moldovenii aflaţi la munci în afara ţării.
Potrivit datelor BNM, în T1’2005 moldovenii au transferat în ţară 153 milioane USD, cu 53% mai mult decît în T1’2004. Fiecare al doilea dolar sau euro din cinci transferaţi de peste hotare sînt direcţionaţi spre consum.
Cea mai mare creştere, de 11%, a cifrei de vînzări pentru perioada ianuarie-mai 2005 au avut-o unităţile cu proprietate mixtă cu participare străină, care deţin 23,1% din totalul vînzărilor.
Unităţile comerciale private, a căror cotă este de 68,8% din totalul de vînzări, au înregistrat o creştere de 6,4%, în timp ce în proprietatea publică şi cea mixtă (fără participare străină) vînzările cu amănuntul au continuat să fie în declin, respectiv cu 15% şi 0,6%.
Volumul serviciilor cu plată prestate populaţiei în cinci luni a constituit 2531,8 milioane lei (201 milioane USD), în creştere cu 8,3% faţă de ianuarie-mai 2004. Serviciile prestate de structurile aflate în proprietate publică au fost preponderente, constituind 41% din totalul de servicii, iar cea mai mare creştere s-a înregistrat de cele aflate în proprietate privată, cu 14%.
În perioada ianuarie-mai 2005 exporturile Republicii Moldova în ţările Uniunii Europene au scăzut cu 2,5% faţă de ianuarie-mai 2004, pînă la 120,9 milioane USD, după o evoluţie ascendentă în care livrările pe pieţele UE au înregistrat o creştere de aproape 2,5 ori. Situaţia politică dificilă din interiorul UE, deprecierea monedei euro faţă de dolar, precum şi diversitatea mică de mărfuri moldoveneşti exportate în spaţiul european sînt factori ce explică această conjunctură.
În ianuarie-mai 2005 ponderea exporturilor din total spre UE a fost de 28,5%, faţă de 32,5%, în perioada corespunzătoare a anului 2004. Exporturile Moldovei către Portugalia au scăzut cu 66,2%, Germania — cu 48%, Cehia — 47%, Austria — 38,2%, Ungaria — 37%, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord — 26,3% şi Slovenia — cu 3%.
Dacă pe alte direcţii au fost înregistrate creşteri semnificative (Slovacia — de 7,9 ori, Polonia — de 6,2 ori, Lituania — de 2,8 ori, Grecia — de 2,4 ori), handicapul înregistrat cu unii dintre cei mai importanţi parteneri ai Moldovei din această zonă nu a putut fi recuperat.
Importurile din ţările UE au crescut cu 32,8% şi au constituit 274,9 milioane USD, din ţările CSI — cu 20,7%, pînă la 330,5 milioane USD, din ţările Europei Centrale şi de Est — cu 42,7%, pînă la 85 milioane USD, iar din alte ţări — de 1,5 ori şi au constituit 129 milioane USD.
Ultimele date statistice arată că deficitul comercial după primele cinci luni este de 395 milioane USD şi a crescut de 1,6 ori în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului 2004. Considerăm că prognozele noastre cu privire la deficitul comercial pentru prima jumătate a anului se vor adeveri.
Sectorul financiar-bancar
Rezervele valutare ale BNM s-au redus în luna mai cu cca 1% şi au constituit 473 milioane de dolari. Potrivit datelor BNM, aceasta a procurat de pe piaţa interbancară 7,2 milioane USD, de 2,5 ori mai puţin decît în luna precedentă. Ponderea BNM pe piaţa interbancară în luna mai a fost de 11,0%.
Cea mai mare cotă în structura rezervelor revin depunerilor şi plasărilor la termen — 346,1 milioane USD, inclusiv în bănci cu oficii în străinătate — 244,62 milioane USD precum şi în alte bănci centrale şi FMI — 101,4 milioane USD. În hîrtii de valoare sînt păstrate rezerve în sumă de 126,8 milioane USD.
La 31 decembrie 2004 rezervele valutare internaţionale a BNM erau de 470,3 milioane USD. În acest an BNM planifică să menţină cota rezervelor valutare “la un nivel acceptabil pentru acoperirea a cel puţin trei luni de import”.
Soldul depozitelor în sistemul bancar a constituit la finele lunii mai 9182,7 milioane lei (734,62 milioane USD), majorîndu-se cu 400 milioane lei (4,6%) faţă de luna precedentă. Creşterea s-a datorat sporirii cu 7,3% a depozitelor în monedă naţională. În acelaşi timp soldul depunerilor în valută străină s-a redus cu 0,9% ca urmare a deprecierii uşoare a leului şi a diminuării ratelor dobînzii operate de mai multe bănci comerciale.
Soldul depozitelor la vedere a constituit 3,42 miliarde lei (273,6 milioane USD) sau 37,3% din total, majorîndu-se cu 1,6% faţă de luna precedentă cînd soldul depozitelor a fost de 3,15 miliarde lei.
Volumul depozitelor la termen în lei pentru luna mai a constituit 392,2 milioane lei (31,4 milioane USD), fiind în creştere cu 27,6 milioane lei în comparaţie cu luna aprilie 2005. În luna mai rata medie a dobînzii pentru depozitele la termen în lei a constituit 13,35%.
Volumul depozitelor la termen în valută străină a constituit 27,1 milioane USD (338,4 milioane lei), micşorîndu-se cu 11,4%. Rata medie a dobînzii la depozitele în valută străină a constituit 5,24%.
Datoria externă publică şi garantată de stat a Republicii Moldova s-a redus, în cinci luni ale acestui an, cu 7%, pînă la 817,26 milioane USD. La 31 decembrie 2004 aceasta era de 878,64 milioane USD.
În luna mai datoria externă publică şi garantată de stat a scăzut cu 12,8 milioane USD. De asemenea, au fost plătite arierate de dobîndă de 0,26 milioane USD, iar diferenţa de curs rezultată din aprecierea dolarului SUA faţă de alte valute a fost de 10,9 milioane USD.
Datoria Guvernului constituia, la situaţia din 31 mai, 650,8 milioane USD fiind în scădere cu 8 milioane USD faţă de luna trecută. Oficiali ai BNM declarau recent că datoria guvernamentală continuă să scadă şi s-a redus pînă la o cotă de 36% din totalul angajamentelor externe. La finele anului 2004 ponderea acesteia era de 36,3%, iar la sfîrşitul anului 2003 — de 42%.
Unii experţi sînt de părerea că datoria publică externă va scădea în continuare ca urmare a aprecierii uşoare a leului, precum şi datorită rambursării parţiale a datoriei şi a restanţelor la resursele energetice. Pe de altă parte, stocul datoriei externe private negarantate de stat (creditul neguvernamental) este foarte mare şi constituie cca 465 milioane USD.
Totodată, datoria publică externă garantată şi negarantată a Moldovei este de cca 1,9 miliarde USD fiind echivalentă cu 74% din PIB pentru 2004, nivel care este mult mai înalt decît media de cca 60% pe categoria ţărilor subdezvoltate. În plus, datoria pentru resursele energetice la sfîrşitul T1’2005 era de cca 290 milioane USD. Dacă am recurge la o comparaţie a obligaţiilor de plată curente ale Moldovei cu capacitatea economiei autohtone de a genera venituri bugetare interne şi de a obţine rezerve valutare din exporturi, putem să ne dăm seama că presiunea datoriei externe nu va mai putea fi suportata mult timp de un buget care se sufocă din cauza unei lipse permanente de resurse.
Moldova şi lumea
Între 22 iunie şi 1 iulie o delegaţie a FMI, condusă de Thomas Richardson, a efectuat o vizită de evaluare în Republica Moldova, care a avut drept scop evaluarea mediului macroeconomic din ţară, cît şi a altor aspecte ce ţin de politicile economice şi reformele structurale, cadrul de cheltuieli pe termen mediu, reforma fiscală, politica salarială, precum şi de problema datoriei externe.
Misiunea FMI a remarcat creşterea economică din ultimii patru ani în Moldova şi perspectivele acesteia de viitor, iar oficialii organizaţiei s-au arătat dispuşi să revitalizeze procesul de acordare a asistenţei necesare. În acelaşi timp, autorităţile de la Chişinău s-au pronunţat pentru urgentarea încheierii unui program de colaborare cu FMI, fapt care ar contribui la crearea unui mediu mai favorabil investiţional în Moldova, precum şi la restructurarea datoriilor externe ale Moldovei.
Totuşi oficialii FMI au declarat că negocierile privind un nou program de finanţare nu vor începe mai devreme de T1’4 2005. Aceştia au mai spus că pe unele direcţii s-au înregistrat chiar anumite progrese, existînd însă multe lucruri care necesită acţiuni bine gîndite. În opinia misiunii FMI, este important să fie menţinută stabilitatea economică.
Oficialii FMI au apreciat intenţia de reformare a serviciului public, fiind însă de părerea că este important de a evalua funcţiile publice şi, în dependenţă de aceasta, să fie redus personalul. De asemenea, au salutat aplicarea aşa-numitei “legi a ghilotinei”. Pe de altă parte, experţii FMI consideră că ar trebui să fie revizuit Consiliul Creditorilor de Stat. Agenţii economici care beneficiază de sprijinul acestuia sînt puşi în condiţii favorabile faţă de cei ce activează într-un regim fiscal normal. Este vorba, evident, despre un tratament discriminatoriu între cei care au parte de facilităţi şi cei care nu beneficiază de acestea.
Actualmente Chişinăul nu are un program financiar cu FMI. Din programul vechi, care a expirat în decembrie 2002, în sumă totală de 147 milioane USD, Republica Moldova a primit doar trei tranşe în valoare de cca 37 milioane USD. Ultima tranşă a fost acordată în iulie 2002.
În ultimul timp tot mai mulţi patroni din industria uşoară românească fac declaraţii precum că îşi doresc să-şi transfere afacerile în Republica Moldova sau Ucraina, după ce Guvernul de la Bucureşti a anunţat o majorare de 22% a taxei pe valoare adăugată (TVA).
Preşedintele Federaţiei patronatelor din industria uşoară din România, Maria Grapini, a declarat presei că mai mulţi investitori străini în domeniul textilelor din zona Botoşani se gîndesc serios să renunţe la afacerile din România, în favoarea altor state precum Ucraina sau Republica Moldova din simplu motiv că în România nu au nici un fel de avantaj competitiv.
Întreprinzătorii din România mai sînt nemulţumiţi şi de frecventele modificări operate în legislaţie, scumpirea utilităţilor, aprecierea monedei naţionale şi, nu în ultimul rînd, de concurenţa neloială a importurilor din China, Vietnam sau Turcia.
În Republica Moldova marea majoritate a producţiei textile, confecţiilor, articolelor de blană şi de piele este realizată în lohn, or materia primă şi utilajul, tehnologia şi modelele sînt oferite de către investitori. Avantajul industriei şi atractivitatea acesteia constă în forţa de muncă relativ ieftină şi bine pregătită.
În ianuarie-aprilie 2005, exporturile moldoveneşti de materiale textile şi articole din acestea au constituit 63,5 milioane USD, faţă de 51,5 milioane USD în perioada similară a anului trecut.
Guvernul Federaţiei Ruse a adoptat o hotărîre care permite crearea în anii 2005–2006 a unor reprezentanţe comerciale în opt state ale CSI, inclusiv în Republica Moldova, Azerbaidjan, Armenia, Georgia, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan. Totodată, hotărîrea guvernamentală prevede lichidarea reprezentanţelor comerciale ruse în 52 de state, inclusiv în unele ţări ca Portugalia, Grecia, România, Cipru, Cuba, Coreea, Israel, Afganistan, Irak, Irlanda, Estonia etc.
Reprezentanţele comerciale vor fi însărcinate să promoveze politicile economice externe ale statului rus, creşterea volumului de mărfuri destinat exportului, precum şi diversificarea acestuia. Rusia este principalul partener comercial al Republicii Moldova. Pentru perioada ianuarie-aprilie 2005 Moldova a exportat în FR peste 36% din valoarea totală a exporturilor moldoveneşti. În valoare nominală exporturile au constituit cca 125 milioane USD, fiind în creştere cu 17,5% faţă de ianuarie-aprilie 2004, în timp ce importurile au fost în mărime de 78 milioane USD, în creştere cu 14,7%.
Arhiva
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 |
