Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 1–16 ianuarie 2011

Preţurile şi inflaţia

Indicii în creştere…

Potrivit datelor BNS în decembrie 2010 faţă de noiembrie indicele preţurilor de consum (IPC) a fost în creştere cu 1,3%. Totuşi faţă de decembrie 2009 acesta a înregistrat o creştere de peste 8%. Astfel, rata inflaţiei pentru 2010 a fost de 8,1%. Creşterea preţurilor medii de consum în decembrie 2010 a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 2%, nealimentare — cu 1,4% iar tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei au rămas aproape stabile la nivelul lunii noiembrie. În plus, în perioada vizată s-au majorat preţurile la combustibili — cu cca 6%, fapt care au generat o inflaţie mai mare. Mai mult sau mai puţin, factorii principali care vor influenţa inflaţia şi în 2011 ramîn cam tot aceiaşi: va depinde mult de activitatea economică internă (în cazul în care economia începe să-şi revină, riscurile ca inflaţia să crească sînt mai mici), de evoluţia cursului de schimb, de volumul recoltei agricole (mai ales ca ponderea produselor alimentare în coşul de consum sau atunci cînd se calculează IPC este destul de mare, de cca 35%) şi de potenţialele transpuneri de preţuri majorate la combustibili, agenţi energetici etc. Care fără îndoială vor influenţa şi întreg procesul economic.

Pentru 2011 inflaţia ar trebui să fie ţinta-ţintelor…

În 2011, poate mai mult decît în anii precedenţi, inflaţia va fi ţinta-ţintelor şi în dependenţă de comportamentul acestui indicator se vor comporta şi ceilalţi indicatori macroeconomici cu impact pentru publicul larg. Putem spune cu o probabilitate că rata anuală a inflaţiei nu va depăşi limitele de 5–6% şi prognozele BNM, dar cu şanse destul de mari să iasă din prognoze, avînd în vedere creşterea preţurilor la importul de hidrocarburi (gaze naturale), energie electrică etc. creşteri care vor fi cît de curînd aprobate şi transpuse pe plan local prin majorări de tarife, taxe etc. De fapt, inflaţia va rămîne indicatorul cu cel mai mare impact în economie. Nu trebuie să uităm că economia Moldovei este expusă puternic la tot ceea ce se întîmplă în exterior, astfel inflaţia se poate importa prin preţurile mai mari la mărfurile şi produsele de import şi aici statul practic nu are spaţiu de manevră. Pe de alta parte, statul inclusiv prin intermediul băncii centrale ar putea interveni pe piaţă şi reglementa preţurile. Astfel măsurile autorităţilor de a interveni administrativ pe piaţă pentru a evita potenţialele majorări ale preţurilor la unele produse ar putea fi justificate. Însă aici apare o dilemă la fel de mare, o economie de piaţă nu poate admite intervenţia univocă a statului, or producătorii şi comercianţii sînt în drept să-şi stabilească de unii singuri costul unui produs, bineînţeles, în limitele acceptabile.

Potenţiale soluţii din partea autorităţilor…

Probabil că BNM va practica şi în 2011 un regim valutar mai mult sau mai puţin dirijat, mai ales pentru a ţine în frîu inflaţia. Dar acest lucru va depinde mult şi de evoluţiile pe pieţele regionale şi internaţionale. Pînă la urmă s-ar putea ca inflaţia să se apropie de ţinta propusă, chiar dacă este posibil să crească semnificativ mai ales în prima parte a anului, dar să atingă valori negative în perioada de vară, asa precum s-a intîmplat şi în anii precedenţi. Dar deocamdată nimic nu este sigur, iar incertitudinile sînt prea mari pentru ca să putem veni cu nişte cifre exacte la prognozarea acestui indicator. Totuşi, într-o perioadă în care factorii inflaţionişti sînt în mare parte exogeni, ceea ce trebuie să facem este să încercăm să evităm accentuarea efectelor şocurilor din afară. Pe termen mediu şi lung este esenţială tinerea în frîu a aşteptărilor inflaţioniste; aceasta înseamnă ca politicile monetare să nu fie acomodative adică să fie schimbate funcţie de ceea ce se întîmplă în regiune, iar bugetul public să nu scape de sub control şi să intrăm intr-un mare deficit al acestuia. Adaug aici şi o politică a cheltuielilor şi veniturilor cumpătată, care să ţina cont de mersul productivităţii. Moldova ar putea avea inflaţie între 6% si 8% mai mulţi ani încolo, iar unul dintre motive ar fi şi tendinţa de aliniere a tarifelor practicate la servicii, utilităţi etc. la nivelurile din ţările europene.

Comerţul extern

Exporturile sînt în creştere…

În noiembrie 2010 exporturile de mărfuri realizate s-au cifrat la o valoare de cca 205 milioane USD, cu peste 14% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 48% comparativ cu luna noiembrie 2009. În ianuarie-noiembrie 2010 exporturile au totalizat peste 1,395 miliarde USD, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2009 cu peste 20%. Exporturile de produse alimentare şi animale vii s-au situat pe primul loc cu o pondere de cca 26% în totalul valoric al exporturilor. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi importante au avut exporturile de legume şi fructe (cca 54% din total secţiune şi aproape 14% din total exporturi), cereale şi preparate pe bază de cereale (peste 27% din total secţiune şi 7% din total exporturi). Pe grupe de mărfuri creşteri substanţiale s-au marcat la exporturile de produse alimentare şi animale vii — cca 29%, materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili — cca 62%, maşini şi echipamente pentru transport — cca 23%, băuturi şi tutun — cca 18%, produse chimice şi produse derivate — 31% (îndeosebi produse medicinale şi farmaceutice — peste 42%) etc.

…dar nici importurile nu stagnează

Importurile de mărfuri efectuate în luna noiembrie 2010 au însumat peste 405 milioane USD, cu 8,5% mai mult faţă de luna anterioară şi cu peste 23% comparativ cu luna noiembrie 2009. În ianuarie-noiembrie 2010 importurile au totalizat peste 3,415 miliarde USD, volum superior celui realizat în perioada similară din anul 2009 cu peste 17%. Importurile din ţările UE-27 s-au cifrat la peste 1,526 miliarde USD (cu cca 20% mai mult decît în ianuarie-noiembrie 2009), deţinînd o pondere de cca 45% în total importuri. Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 1,098 miliarde USD (cu 8,8% mai mare decît în ianuarie-noiembrie 2009), care echivalează cu o cotă de peste 32% în total importuri (34,6% în ianuarie-noiembrie 2009). Importurile de maşini şi echipamente pentru transport au avut o cotă de cca 21% în total importuri. Importurile de combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate au deţinut peste 20% din total importuri, din care pe seama gazelor naturale au fost peste 40% din totalul acestora. Importurile de produse alimentare şi animale vii au înregistrat o pondere de peste 10% în total importuri.

Totuşi, deficitul comercial este în continuă creştere…

Decalajul mare în evoluţia exporturilor şi importurilor a contribuit la acumularea în ianuarie-noiembrie 2010 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 2,020 miliarde USD, cu 262 milioane USD (cu cca 15%) mai mare faţă de cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2009. Cu ţările Uniunii Europene (UE-27) balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 862,4 milioane USD (în ianuarie-noiembrie 2009 — 667,6 mil.USD), iar cu ţările CSI — de 544,7 mil. USD (în ianuarie-noiembrie 2009 — 567,4 mil. USD).

Evoluţia pieţelor internaţionale

2011 este ameninţat de riscuri suverane…

Potrivit unui raport al World Economic Forum (WEF), riscul că gestionarea imprudentă a finanţelor publice să declanşeze intrarea unor ţări în incapacitate de plată este una dintre cele mai mari ameninţări economice în acest an. Nivelurile mari ale datoriilor de stat acumulate în urma măsurilor de combatere a crizei financiare au redus pînă la niveluri extrem de reduse capacitatea ţărilor de a face faţă unor noi şocuri, se arată în raportul 2011 Global RisksEN. “Politicile fiscale actuale sînt nesustenabile în majoritatea economiilor industrializate. În absenţa unor corecţii structurale profunde, se va resimţi un risc ridicat de faliment de stat”, a declarat Daniel Hofmann, economistul sef al Zurich Financial Services, care a contribuit la întocmirea raportului. Analiza a identificat 37 de riscuri globale, iar raportul precedă reuniunea anuală organizata de WEF la Davos, în Elveţia, unde vor fi prezenţi lideri politici, oficiali din partea băncilor centrale şi cele mai importante figuri din lumea afacerilor. “Întreaga lume este poate mai vulnerabilă la şocuri decît în orice moment din ultima jumătate de secol. Reacţia la criza financiară a golit trezoreriile naţionale şi a tăiat veniturile populaţiei, şi pe deasupra riscurile fundamentale, prezente şi în trecut, s-au conservat”, a declarat directorul executiv de business al WEF, Robert Greenhill, într-o conferinţă de presă susţinută la Londra. Datoriile mari de stat au fost menţionate de WEF drept o ameninţare importantă şi în raportul de risc de anul trecut, iar criza din Grecia a dominat intîlnirea din 2010 de la Davos, eclipsînd alte subiecte. Între timp, criza din zona euro a înghiţit şi Irlanda, care a fost împinsă de asemenea pe calea unui acord cu FMI, şi ameninţă acum Portugalia şi probabil Spania, a patra mare economie europeană. Investitorii se tem că ţările “de la periferia zonei euro” nu îşi vor putea onora angajamentele financiare.

Resursele tot mai restrînse ar putea destabiliza “ordinea mondială”…

Un alt subiect important aflat pe agenda summit-ului de la Davos ar putea fi divergenţele mai adînci ca niciodată dintre expansiunea economică fără precedent din statele emergente şi oboseala resimţită de economiile dezvoltate. Astfel de dezechilibre cresc riscul apariţiei protecţionismului industrial şi războaielor valutare. Toate acestea pe fondul unei lumi economice tot mai interconectate, care facilitează revărsarea rapidă a crizelor locale pe pieţele regionale sau mondiale. Situaţia impune mai mult ca niciodată coordonarea şi cooperarea globală între guverne, avertizează WEF. Resursele tot mai restrînse de elemente fundamentale, precum hrana, apa şi energia, reprezintă de asemenea ameninţări importante în acest an, accentuate de lipsa investiţiilor în infrastructură din cauza deficitelor bugetare mari. Creşterea puternică a preţurilor alimentelor şi energiei au aprins deja semnale de alarmă în multe ţări privind inflaţia, iar situaţia va continua să se înrăutăţească din cauza creşterii incidenţei fenomenelor meteorologice extreme, nevoii tot mai mari de resurse şi speculei financiare răspîndite. Problemele grave care afectează unele ţări şi creşterea numărului de state cu economia în colaps alimentează activitatea economică ilicită în întreaga lume, sprijinind crima organizată şi subminînd statul de drept. Valoarea totală a tranzacţiilor comerciale ilicite la nivel mondial este estimata la 7–10% din economia globală, adică cca 1300 miliarde USD în anul 2009, potrivit WEF.

1–15 decembrie 2010 17–31 ianuarie 2011