Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 1–31 decembrie 2008

Preţurile şi inflaţia

Inflaţia se încadreaza “perfect” în prognozele Guvernului…

Potrivit statisticii oficiale pentru noiembrie 2008 preţurile medii de consum au rămas la nivelul celor din luna octombrie 2008. Acestea au fost influenţate de o descreştere la produsele nealimentare — cu 0,6%, precum şi de creşterea tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei — cu 1,1%, preţurile medii la produsele alimentare au rămas la nivelul lunii octombrie. Respectiv, pentru cele 11 luni ale anului inflaţia a constituit 7,5%.

În luna de analiză a fost înregistrată reducerea preţurilor la principalele produse alimentare: ulei vegetal — cu 14,1%, orez — cu 5,1%, fructe proaspete — cu 3,3% (citrice-cu 10,5%, mere — cu 6,3%), cartofi şi carne de oaie — cu cîte 3,1%, carne de porc — cu 2,3%, zahăr — cu 2,4%, făină de grîu — cu 2,2% şi peşte proaspăt — cu 2,0%. Descreşterea în luna de analiză a preţurilor la produsele alimentare a fost generată de apariţia produselor din roada anului curent.

La mărfurile nealimentare în perioada de raport scăderea preţurilor a fost marcată la: carburanţi pentru transport — cu 12,1%, gaze naturale ambalate în butelii — cu 8,8%, medicamente — cu 0,7% şi materiale pentru construcţie — cu 0,5% etc. Totodată, în luna noiembrie 2008 a fost înregistrată creşterea tarifelor la serviciile prestate populaţiei pentru: asigurarea cu agent termic pentru încălzirea centralizată a caselor de locuit a populaţiei (mun. Bălţi şi or. Ungheni) — cu cca 21% care în mare parte au influenţat indicile genarl al preţurilor.

Deci, în mare parte inflaţia pentru acest an va fi mai mica de 10%, nivel care se încadrează perfect în prognozele guvernamentale. Nu este exclus ca aceasta a fost “trasă de aţă”, avem în vedere imixtiunea statului in plafonarea unor tarife sau preţurile administrative. În plus, trebuie să mai specificăm aici şi aprecierea leului, care în pofida faptului că bate direct în exportatori şi producătorii locali, mai “pune umărul” la reducerea inflaţiei.

Moneda

Presiuni asupra leului venite din afară…

Recent, guvernatorul BNM, a declarat că spre deosebire de ţările vecine, în Moldova are loc întărirea leului urmare a relaţiilor de piaţă şi nu există premise pentru slăbirea cursului leului. Acesta a spus că BNM cumpără valută pe piaţă în limita a 60 milioane USD, iar în ultima perioadă banca centrală nu prea cumpără atît de multă valută doar cîte 50% din volumul zilnic existent. Guvernatorul a mai spus că BNM nu poate evita aprecierea leului, deoarece există o presiune externă majoră asupra cursului leului. Mai mulţi economişti susţin că întărirea leului este influenţată de banca centrală şi mai puţin de cererea şi oferta de pe piaţă. Totuşi, guvernatorul a menţionat că cursul se stabileşte de cerere şi ofertă pe piaţă. “La noi nu există un curs de schimb fixat, nu a fost şi nici nu va fi”, a declarat acesta.

Totodată ministrul Economiei şi Comerţului a menţionat că asupra cursului valutei naţionale influenţează volumul de valută prezent la moment pe piaţă. Principalele surse de intrare a valutei în ţară sînt exporturile, investiţiile străine, remitenţele. Totuşi, moldovenii au trimis acasă în octombrie cu 17 milioane USD mai puţin decît în septembrie. Potrivit BNM în octombrie 2008, volumul remitenţelor de peste hotare, transferate prin băncile comerciale a constituit 139,4 milioane USD. Chiar dacă va exista o reducere uşoară a intrărilor de valută în 2008 faţă de 2007, concomitent va scădea preţul la importul unor produse, la resursele energetice, la gaze. Adică, se va utiliza mai puţină valută pentru import, fapt ce creează un anumit echilibru chiar şi în această situaţie. De aceea, şi în opinia celor de la FMI, şi în opinia BNM, la etapa actuala, nu există factori care ar influenţa asupra situaţiei pe piaţa valutară a Moldovei, similare cu cei din Ucraina sau Rusiei, sau României. În orice caz, în funcţie de ce se va întâmpla pînă în februarie-martie, atunci vom vorbi despre alte prognoze.

Pentru 2009 politica BNM este ţintită pe o inflaţie de 9%…

Politica monetară şi valutară a Băncii Naţionale a Moldovei va fi axată pe asigurarea şi menţinerea ratei anuale a inflaţiei la nivelul de 9% către finele anului 2009, cu o deviere posibilă de +/- 1 p.p. Aceasta este elaborată în baza creşterii PIB cu 6% în termeni reali, o creştere a exportului de bunuri şi servicii cu 19%, iar a importurilor 24%. “Ritmurile de creştere a agregatelor monetare vor fi sub nivelul anului 2008”, se spune în document.

Banca centrală anunţă că în 2009 rata dobînzii de bază va fi menţinută la un nivel real pozitiv, iar stabilirea normei rezervelor obligatorii se va efectua în funcţie de nivelul inflaţiei, aşteptările inflaţioniste, situaţia economică şi condiţiile pieţei monetare interne. Va continua optimizarea instrumentelor politicii monetare în scopul eficientizării operaţiunilor de piaţa deschisă. Monetizarea economiei va fi suficientă pentru asigurarea creşterii economice planificate. Va fi menţinut regimul cursului de schimb valutar flotant.

În anul 2009 Banca Naţională a Moldovei va continua realizarea Planului de Acţiuni cu privire la implementarea strategiei de ţintire a inflaţiei, în care se prevede optimizarea operaţiunilor de politică monetară a Băncii Naţionale, crearea bazei de date centralizate, precum şi a cadrului de analiză, modelare şi prognoză, elaborarea şi perfecţionarea metodelor de informare a publicului larg odată cu întreprinderea măsurilor pentru majorarea gradului de încredere a societăţii civile faţă de politica monetară promovată de către Banca Naţională a Moldovei. Banca Naţională a Moldovei anunţă că va stabili rata de bază, menţinând-o la un nivel real pozitiv, în funcţie de realizarea obiectivului fundamental, situaţia pe piaţa monetară, valutară şi de credit, evoluţia economiei naţionale, situaţia pe plan mondiale, aşteptările şi prognozele în economia ţării.

Sectorul real

Elementele creşterii economice…

Potrivit statisticii oficiale, în ianuarie-septembrie 2008 PIB în valoare nominală a constituit cca 47,15 miliarde lei, în creştere cu 7,6% comparativ cu aceiaşi perioadă a anului trecut. Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de bunuri a crescut cu 11,2% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent şi a influenţat cu cca 3% sporirea reală a PIB-ului. Creşterea a fost condiţionată de majorarea semnificativă a valorii adăugate brute produsă în agricultură — cu cca 24%, atunci cînd în ianuarie-septembrie 2007 acest indicator a înregistrat o scădere de peste 32% în raport cu ianuarie — septembrie 2006.

Valoarea adăugată brută, produsă în sectorul de servicii a contribuit la formarea PIB-ului în proporţie de peste 62% faţă de 61,0% în perioada respectivă a anului precedent, pe cînd ritmul de creştere s-a diminuat de la 110,3% în ianuarie-septembrie 2007 la 106,4% în ianuarie-septembrie 2008. Aceasta s-a întîmplat, îndeosebi, din cauza diminuării semnificative a ritmului de creştere pentru construcţii — de la peste 127% în ianuarie-septembrie 2007 la 108% în ianuarie-septembrie 2008.

Cu toate că cota impozitelor pe produs şi import în PIB s-a majorat de la peste 17% în ianuarie-septembrie 2007 la 18% în ianuarie-septembrie 2008, ritmul de creştere a acestora s-a diminuat de la 124,2% în ianuarie-septembrie 2007 la 110,4% în ianuarie-septembrie 2008. Aceasta s-a datorat deprecierii dolarului american faţă de moneda naţională (cursul mediu al dolarului american faţă de moneda naţională a diminuat de la 12,4 lei în ianuarie-septembrie 2007 la 10,4 lei în ianuarie-septembrie 2008), pe de o parte, şi majorării indicelui de preţ la bunurile importate (de la 109% în ianuarie-septembrie 2007 la 120% în ianuarie-septembrie 2008), pe de altă parte.

Creşterea PIB pe elemente de cheltuieli a fost condiţionată, preponderent, de majorarea formării brute de capital fix cu 9,3% faţă de perioada similară a anului precedent, asigurînd creşterea reală a PIB-ului cu 2,4%. Contribuţia acestui element la formarea PIB a constituit, în perioada de referinţă, 27,6% faţă de 25,4% în perioada respectivă a anului precedent. Sub influenţa creşterii investiţiilor, rata de investiţie (formarea brută de capital fix raportată la valoarea adăugată brută) s-a majorat de la peste 30% în ianuarie-septembrie 2007 la peste 33% în ianuarie-septembrie 2008.

Consumul final, un alt element important de utilizări al produsului intern brut, a crescut cu 7,3% faţă de perioada respectivă a anului precedent. Creşterea s-a datorat, îndeosebi, consumului final al gospodăriilor, care a sporit cu peste 8% în raport cu perioada corespunzătoare a anului precedent. Volumul total al cererii interne (consumul final şi formarea brută de capital) a fost distribuit, în perioada de referinţă, în proporţie de 78,8% pentru consumul final şi 21,2% pentru acumulări faţă de 79,1% şi 20,9% în perioada similară a anului anterior.

Sinteze economice ale lui 2008 ale Guvernului…

Conform datelor macroeconomice în anul 2008 bugetul public naţional a înregistrat o creştere cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007. Rata inflaţiei în 11 luni ale anului curent a reuşit să fie menţinută la nivelul de 7,5% iar PIB-ul pentru 9 luni fiind de 7,6%. Guvernul a apreciat rezultatele macroeconomice drept “foarte bune”. Aceste rezultate, în opinia oficialilor, se datorează scăderii pe parcursul anului a preţurilor la unele produse şi politicilor eficiente implementate de Guvern, fapt confirmat şi de FMI.

Investiţiile străine directe au cunoscut anul acesta o dublare comparativ cu anul precedent. Doar în primul semestru al anului 2008 investiţiile au ajuns la suma de peste 307 milioane USD, în timp ce pe parcursul întregului an 2007 au fost acumulate 500 milioane USD.

Exporturi. În anul 2008 produsele autohtone au fost orientate preponderent către statele UE — 51,4%, în ţările CSI — 39,3% şi 9,3% alte ţări, exportîndu-se în special materiale textile — 19,7%, produse alimentare — 10,4%, produse ale regnului vegetal — 11,6%, maşini şi echipamente electronice — 10,9% etc.

Importurile agenţilor economici din Republica Moldova sînt efectuate preponderent din UE -44%, CSI — 39,3% şi 21,3% din alte ţări. Moldova a importat în primul rînd produse minerale 22,5% (gaze naturale, combustibili etc.), maşini şi echipamente electronice — 15,8%, produse chimice — 8,5%, mijloace şi materiale de transport — 8,1% etc.

La capitolul resurse umane în anul 2008 — 1,36 milioane persoane au fost declarate apte de munca din care 49 mii sînt şomeri, astfel rata şomajului este de 3,6% comparativ cu cea de 6% din perioada precedentă. De asemenea în planul de acţiuni pentru anul 2009 sînt prevăzute majorări de salariu.

In pofida rezultatelor pozitive obţinute pe parcursul anului 2008 ministrul economiei a declarat: “Guvernul este pe deplin conştient de provocările care vor parveni în Republica Moldova în primele luni ale anului 2009. În acest sens sînt elaborate proiecte necesare în scopul întimpinării acestor situaţii de criză.”

Poziţia economică externă

FMI ne “netezeşte pe creştet”…

O misiune a Departamentului European al Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Graeme Justice, s-a aflat la Chişinău în perioada 4–15 decembrie, 2008. Scopul de bază al misiunii a fost evaluarea a cincea a rezultatelor programului susţinut prin mecanismul de finanţare pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei (PRGF). În pofida mai multor critici şi obiecţii din ultima perioadă la adresa politicilor guvernamentale, recenta misiune a FMI a dat calificative bune şi chiar foarte bune politicilor economice ale guvernului, spre exemplu cum acesta gestionează potenţiale efecte ale crizei financiare, în particular apreciind că sistemul financiar din Moldova este rezistent faţă de criza globală.

Misiunea a remarcat cu satisfacţie performanţa bună în cadrul programului, reducerea ratei inflaţiei sub 10% şi creşterea economică robustă. Reformele prevăzute în cadrul programului au fost realizate — cu unele excepţii — în termenele stabilite. Sistemul financiar a fost rezistent faţă de criza financiară globală. Totodată, misiunea împărtăşeşte îngrijorările Guvernului privind impactul reducerii ritmurilor creşterii economice pe plan regional şi a discutat acţiunile adecvate în promovarea politicilor pentru aplanarea impactului asupra Moldovei. Misiunea a accentuat importanţa sporită a promovării unor politici macroeconomice prudente în anul 2009. Acest fapt a fost reflectat în Memorandumul actualizat privind Politicile Economice şi Financiare (MPEF) pentru 2009. Acordul, ca de obicei, va fi revizuit de conducerea FMI şi apoi va fi prezentat spre examinare Consiliului de Directori Executivi al FMI.

PRGF este mecanismul de creditare al FMI cu regim preferenţial pentru statele cu venit mic. Rata dobânzii pentru creditele în baza PRGF constituie 0,5%. Creditele se oferă pe un termen de 10 ani, cu o perioada de graţie de 5,5 ani. Programul PRGF cu Republica Moldova presupune acordarea unui credit de cca 168 milioane USD, din care au fost deja debursate cca 133 milioane USD. Acordarea următoarei tranşe a FMI va fi aprobată la începutul anului 2009, iar următoarea misiune a FMI în cadrul Programului PRGF este programată preliminar pentru finele lunii februarie 2009.

Prognoze pentru 2009

Ritmul de creştere economică va încetini în anul 2009…

Nivelul creşterii economice a Republicii Moldova va încetini de la 6,5% in anul 2008 la 4% anul viitor. La acelaşi nivel se va menţine şi în anul 2010. Potrivit raportului Perspective Economice Globale 2009 al Băncii Mondiale (BM), aceasta este cea mai mică creştere printre ţările CSI. Potrivit raportului PIB în anii 2009–2010 deficitul de cont curent se va reduce brusc la 4,4% din PIB anul viitor şi la 5,8% din PIB în 2010. Se menţionează o încetinire a ritmului de creştere economică pînă la 4,1% şi, respectiv, 4% în anul 2009, prognozează şi Banca Europeana pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Economist Intelligence Unit.

Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă la o creştere economică în Moldova de cel puţin 6,5%, şi o rată a inflaţiei de 9% la sfîrşitul anului 2008. Deocamdată “criza economică nu a afectat Republica Moldova care, datorită integrării reduse în pieţele financiare internaţionale şi politicilor promovate de Guvern, are o performanţă destul de bună”, a declarat recent Graeme Justice, seful misiunii Departamentului European al FMI. Analiştii BM constată că Republica Moldova ar putea să cîştige în urma reducerii preţurilor la petrol cca 2,5% din PIB. Scăderea preţurilor la mărfuri, care se aşteaptă în anul 2009, va conduce la o reducere bruscă a corelaţiei între preţurile de export şi import. Cca 30 de ţări, printre care şi Moldova, vor avea de cîstigat de la ieftinirea petrolului.

16–30 noiembrie 2008 1–18 ianuarie 2009