Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 1–31 august 2011

Piaţa muncii

În statistici şomajul este în scădere, totuşi mult mai mulţi sunt în căutarea unui loc de muncă…

Potrivit datelor BNS, în T1’2011 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1328,7 mii persoane, fiind în descreştere cu 1,5% (-20,9 mii) faţă de T1’2010. Structura populaţiei active s-a modificat după cum urmează: ponderea populaţiei ocupate a crescut de la 93% la 93,8%, iar ponderea şomerilor s-a micşorat de la 7% la 6,2%.

Disparităţi importante pe sexe şi medii în cadrul persoanelor economic active nu s-au înregistrat: ponderea bărbaţilor (52,3%) a depăşit ponderea femeilor (47,7%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare faţă de cea a populaţiei active din mediul urban (52,5% şi respectiv 47,5%).

Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste) a constituit 44,7%, fiind în descreştere faţă de valoarea trimestrului respectiv al anului precedent (45,5%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populaţiei masculine — 49,2%, în comparaţie cu rata pentru femei — 40,5%. Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (16–56 ani pentru femei şi 16–61ani pentru bărbaţi) a fost de 52,4%.

Populaţia ocupată a constituit 1246,1 mii persoane, micşorându-se cu 0,7% faţă de trimestrul II 2010. Ca şi în cazul populaţiei economic active, nu au fost înregistrate disparităţi pe sexe (48,1% femei şi 51,9% bărbaţi). Aceeaşi situaţie s-a înregistrat pe medii (46,7% mediul urban şi 53,3% mediul rural). Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă) a fost de 41,9%, înregistrând o scădere de 0,4 p.p. în comparaţie cu T1’2010. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (16- 56/61 ani) a fost de 48,9%, a populaţiei în de vârstă de 15–64 ani — 46,3% şi în categoria de vârstă 15–29 ani acest indicator a avut valoarea 29,2%.

În distribuţia după activităţile din economia naţională se constată că în sectorul agricol au activat cca 388 mii persoane (peste 31% din totalul persoanelor ocupate). Faţă de trimestrul T2’2010 numărul populaţiei ocupate în agricultură a scăzut cu 24,4 mii, sau cu cca 6%. În activităţile non-agricole numărul persoanelor ocupate a fost de peste 858 mii, în creştere cu peste 15 mii sau cu cca 2% faţă de T2’2010. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 12,6% şi în construcţii, respectiv, 5,8%. În sectorul servicii au activat peste 50% din totalul persoanelor ocupate, această pondere crescând cu 1 p.p. faţă de T2’2010.

În sectorul informal au lucrat peste 13% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar cca 33% au avut un loc de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal salariaţii au alcătuit 25%, totodată peste 12% din totalul salariaţilor aveau un loc de muncă informal.

Numărul şomerilor, estimat conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii a fost de 82,6 mii, fiind cu 11,9 mii mai mic faţă de T2’2010. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii — 59% din total numărul de şomeri, la fel şi persoanele din mediul urban — peste 60%. Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 6,2%, fiind mai mică faţă de T2’2010 (7%).

Finanţe publice

Pentru acumulări mai mari la buget se merge pe măsuri radicale…

Recent, Ministerul Finanţelor a plasat pe site-ul oficial al acestuia, un proiect de modificare şi completare a Codului Fiscal, care se prevede introducerea metodelor indirecte de impozitare şi aplicarea acestora de la 1 ianuarie 2012, deşi opiniile referitoare la aplicarea în Republica Moldova a acestor metode au fost contradictorii în cadrul AIE. Astfel, potrivit proiectului ministerului, metodele indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice sînt “metode de determinare a venitului impozabil estimat prin intermediul analizei situaţiei fiscale a persoanei fizice utilizând informaţii dintr-o gama largă de surse mai mult decît dările de seamă fiscale ale persoanei respective”.

Subiecţii estimării sînt persoanele fizice rezidente, cetăţeni ai Republicii Moldovan care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi care:

  1. în perioada unui an fiscal obţin proprietăţi (bunuri imobiliare, valori mobiliare, mijloace de transport, mijloace băneşti) ce depăşesc cumulativ suma de 1 milion de lei, cu excepţia persoanelor fizice proprietari ai bunurilor imobiliare care au început construcţia pînă la 1 ianuarie 2012, iar înregistrarea la organul cadastral au efectuat-o după aceasta dată;
  2. efectuează pe parcursul unui an fiscal cheltuieli individuale, altele decît cele specificate mai sus, ce depăşesc suma de 300 mii lei.

Politica bugetar-fiscală elaborată de Ministerul Finanţelor a fost criticată de unele formaţiuni parlamentare. Pe de altă parte, cei de la finanţe au declarat că aceste metode de impozitare nu se referă la banii câştigaţi peste hotare şi nu presupun aplicarea unui impozit adiţional, ci sînt metode care permit să fie depistaţi oamenii cu averi şi proprietăţi ce nu plătesc impozitul pe venit. Spre exemplu, metodele indirecte de impozitare au fost aprobate fără probleme de către Guvernul României. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2011, în România se aplică deja impozitarea veniturilor din surse neidentificate ale persoanelor fizice.

Recensămîntul angajaţilor din sectorul public — măsură pentru optimizarea cheltuielilor…

În altă ordine de idei, spuneam în unul din numerele noastre de la început de an că 2011 ar trebui să fie anul optimizării finanţelor publice. Astfel, guvernul a decis efectuarea Recensământului angajaţilor din sectorul public şi a cheltuielilor de personal (RASP), o măsură destul de salutară, bineînţeles daca-şi va viza scopurile stabilite şi va fi implementată pînă la sfîrşit.

Recensământul va cuprinde toţi salariaţii din fiecare instituţie din sectorul public şi urmează să fie efectuat la nivel de instituţie pe fiecare angajat din cadrul sectorului public, activitatea cărora este asigurată din mijloacele Bugetului Public Naţional, inclusiv: bugetul de stat, bugetul unităţilor administrativ-teritoriale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi a fondului de asigurare în medicină.

Pentru efectuarea recensămîntului instituţiile publice urmează să completeze un formular şi anexa la acest formular, cu respectarea indicaţiilor metodologice pentru completarea formularului, care vor fi incluse în pachetul de documente anexat la prezenta scrisoare pentru fiecare instituţie în parte (separat). Pachetul de documente va fi expediat la autoritatea publică centrală sau locală pentru toate instituţiile din subordine, cu anexarea listei acestora.

Sistemul bancar

Tertipuri de pe piaţa bancară — răsturnări de clasamente…

Recent Agenţia de Consultanţă Investiţională “EVM Consulting” a elaborat un nou studiu în care este realizat clasamentul eficienţei bancare pentru jumătatea anului 2011. Acesta indică o creştere pronunţată pe întreg sistemul bancar a venitului total şi al venitului net total respectiv cu 13.7% şi 10.3%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2010. Totodată s-au produs şi nişte schimbări interesante în clasamentul eficienţei bancare faţă de T1’2011.

În trimestrul doi a fost înregistrată o cădere cu 11 trepte în clasament a BCR Chişinău, de pe poziţia a 3-a, ocupată la finele T1’2011, pe a 14-a a clasamentului. Se repetă situaţia din trimestrul trei 2010, cînd BCR de pe poziţia 3 a trecut pe treapta a 15-a. Potrivit celor de la “EVM Consulting”, reducerea eficienţei băncii se datorează faptului că aceasta nu a reuşit să gestioneze cheltuielile la fel de bine ca în primul trimestru, obţinînd un profit de doar 99.5 mii lei. De asemenea banca nu a reuşit să obţină o rentabilitate la fel de mare a capitalului acţionar şi a veniturilor.

În acelaşi timp Eximbank-Gruppo Veneto Banca a căzut 6 poziţii, de pe treapta a 6-a a topului pînă pe poziţia a 12-a, revenind pe poziţia deţinută în primul trimestru anul 2010. Banca Socială şi Banca de Economii, sînt în descreştere cu 5 şi respectiv 3 poziţii, situîndu-se pe treapta a 10-a şi a 11-a din clasament.

Pe primul loc în clasamentul eficienţei bancare a rămas acelaşi actor, Moldova Agroindbank, care deţine şi întîietatea în sub-clasamentele după indicatorii “venituri totale”, “venit net”, ROE şi ROS. Această bancă a înregistrat cea mai mare rentabilitate financiară (ROE) şi a activităţii operaţionale (ROS), care constituie 9.3 şi 29%. Victoriabank se regăseşte pe treapta a doua, menţinîndu-se pe aceeaşi poziţie începînd din T2’2010. Banca de Economii, care acum trei luni, se poziţionase pe treapta a 8-a în top, în trimestrul doi a coborît trei poziţii, situîndu-se pe locul 11.

Comerţbank a urcat 5 poziţii în clasament, stabilindu-se pe locul 6. În mijlocul clasamentului şi la coada acestuia regăsim o serie de evoluţii. Printre băncile care au urcat în cadrul clasamentului pe parcursul primelor 6 luni ale anului curent se numără Mobiasbancă — Groupe Societe Generale (+ 3 poziţii, locul 4), Moldindconbank (+ 1 poziţii, locul 3), EuroCreditBank (+5 poziţii, locul 9), Unibank (9 poziţii, locul 5), Energbank (+3 poziţii, locul 7), Fincombank (+1 poziţii, locul 8). Procreditbank şi Universalbank s-au clasat pe aceeaşi poziţie ca şi în trimestrul I 2011, adică treapta a 13-a şi respectiv a 15-a. Amintim că şi Centrul Analitic Expert-Grup realizează începînd cu acest an un rating trimestrial al performanţei bancare.

16–31 iulie 2011 1–30 septembrie 2011