Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #104 |
Indicele preţurilor de consum (IPC) sau rata inflaţiei lunare a constituit în septembrie curent 1,6%. Cumulativ în cele trei trimestre inflaţia a înregistrat un nivel deja de 9%. Preţurile la produsele alimentare au crescut în septembrie cu 1,6%, produsele nealimentare au urcat la preţ cu 1,5%, iar tarifele pentru serviciile prestate populaţiei au fost mai scumpe cu 1,6%.
Este cert deja că ţinta de inflaţie fixată de Guvern şi BNM pentru anul acesta de 10% va fi ratată, chiar dacă banca centrală a crescut rata dobînzii de bază şi a majorat ratele rezervelor obligatorii pentru băncile comerciale. Şi pentru lunile ce urmează anticipăm alte posibile creşteri ale preţurilor volatile (legume, fructe sau combustibili), ceea ce va cauza probabil o creştere şi mai mare în continuare a ratei inflaţiei anuale.
Totuşi credem că inflaţia ar mai putea scădea puţin anul acesta. Această afirmaţie poate fi explicată ca urmare a aprecierii puternice a cursului de schimb. S-a observat că imediat ce a fost publicată cifra de inflaţie, cursul s-a apreciat cu 10–15 bani. Ultimile modificări de politică monetară ale BNM, care pot fi catalogate ca destul de agresive de altfel, ar putea avea efecte şi mai puternice de apreciere a cursului de schimb, fapt care va mai reduce puţin rata inflaţiei.
Activele totale în sistemul bancar s-au majorat cu cca 30% în cele opt luni ale anului 2007. acestea constituiau la începutul lunii septembrie aproape 29,5 miliarde lei (2,56 miliarde USD) şi comparativ cu perioada similară a anului trecut acestea au crescut de cca 1,5 ori. Creşterea activelor bancare a fost datorată în particular de creşterea depozitelor populaţiei în băncile comerciale, dar şi creşterea puternică a cotei investiţiilor străine în capitalul băncilor autohtone care a atins un nivel de peste 65% din total.
Majorarea cotei investiţiilor străine în capitalul băncilor s-a produs în special ca urmare a creşterii de pînă la 95% a cotei grupului francez Societe Generale în capitalul acţionar al Mobiasbancă, după ce în august Gruppo Veneto Banca unicul acţionar al EximBank a decis majorarea cu 15 milioane Euro a capitalului băncii de la Chişinău, iar în septembrie fondul de investiţii austriac VSP Capital Partners a procurat contra 14,76 milioane Euro întreg pachetul de acţiuni ale băncii comerciale Unibank, deţinute anterior de banca comercială rusească Petrocomerţ.
Soldul depozitelor la băncile comerciale a înregistrat o creştere de peste 25% pînă la cca 21,6 miliarde lei (1,87 miliarde USD). O creştere comparabilă a fost caracteristică şi pentru portofoliul de credite al băncilor comerciale. În perioada ianuarie-august creditele au crescut cu aproape 29,5% şi au ajuns la cca 17 miliarde lei (1,47 miliarde USD). În acelaşi timp, comparativ cu perioada similară a anului 2007 depozitele şi creditele au crescut cu cca 40% şi 50%, respectiv.
Deficitul balanţei comerciale a Republicii Moldova a atins, după opt luni, nivelul de aproape 1,4 miliarde USD (cca 38% din PIB-ul pentru 2007) sau cu peste 42% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut. Creşterea ameninţătoare a deficitului comercial a fost determinată de decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor. Cu ţările Uniunii Europene, Republica Moldova a avut un sold negativ al balanţei comerciale de 602,6 mln USD (+49,1%), cu ţările CSI de 477,5 mln USD (+33,3%), iar cu alte ţări de 314 mln USD (+45,9%).
Cel mai mare deficit Moldova l-a avut cu Ucraina — 316,3 milioane USD, după care urmează Federaţia Rusă cu 155,3 milioane USD, Germania — 141,5 mln. USD, România — 132 mln. USD, China — 109,8 mln. USD. Astfel, în ianuarie-august 2007 Moldova a exportat mărfuri în valoare de 810,5 milioane USD şi a efectuat importuri în valoare de peste 2,2 miliarde USD, cu cca 37% mai mult, decît în perioada corespunzătoare a anului 2006. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a fost de 36,8% faţă de 39,7% în ianuarie-august 2006.
Credem că performanţele mai bune înregistrate în aceasta perioadă de creşterea economică (aceasta a fost de 8%! în Q1), precum şi a investiţiilor pentru restructurare şi modernizare probabil au generat o cerere mai mare de import. Pe de altă parte, analiza structurii deficitului comercial pe principalele destinaţii economice relevă factorii care exercită presiuni asupra balanţei comerciale. Putem spune că deficitul comercial este cronic şi va creşte în continuare, respectiv acesta va fi din ce în ce mai greu de finanţat. De fapt structura creşterii economice din ultimii în Moldova este de asemenea natura, încît se datorează în mare parte pe importuri.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 |