Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Moldova şi lumea

Investiţiile străine “ocolesc” Republica Moldova

Recent a fost dat publicităţii raportul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Comerţ (UNCTAD) cu privire la investiţiile mondiale, în care au intrat 187 de ţări. În raport s-a încercat utilizarea unor indicatori relativ noi, probabil în intenţia de a reflecta de o manieră mai completă situaţia statelor lumii în ceea ce priveşte capacitatea lor de a atrage şi a “digera” investiţiile străine. Potrivit acestui raport Republica Moldova este plasată pe locul 110 imediat după Ecuador, Mozambic, Guineea dar avînd o poziţie mai favorabilă faţă de Ghana, Sri Lanka şi Mali. În raportul similar al UNCTAD de anul trecut Republica Moldova a fost poziţionată pe locul 109 din 140 de state.

Valoarea totală a investiţiilor străine directe (ISD) plasate în Moldova a fost estimată, către sfîrşitul anului 2003, la nivelul de 790 milioane USD. Intrările de ISD în Moldova au diminuat în 2003 cu peste 50% în raport cu anul precedent (cu 2002), pînă la 58 milioane USD. Unul dintre cele mai importante rezultate care au stat la baza elaborării raportului este că volumul total al investiţiilor străine în lume în anul 2003 a scăzut cu mai bine de 50%. După indicele performanţei intrărilor de ISD, care este calculat în funcţie de raportul investiţiilor străine directe faţă de mărimea economiei ţării, Republica Moldova a coborît pe locul 25, faţă de poziţia anterioară — 18. Însă, potrivit acestui indicator, Moldova este cea mai bine plasată dintre ţările CSI.

Din cercetările întreprinse de unele agenţii internaţionale de rating rezultă că mediul de afaceri din Moldova este mai nefavorabil pentru investiţii decît cum ar rezulta din raportul UNCTAD. Astfel, în conformitate cu estimările Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, condiţiile mediului în care sînt plasate investiţiile străine, alături de relaţiile tradiţionale dintre stat şi business, poziţionează Moldova pe ultimul loc în rîndul celor 26 de ţări în tranziţie la economia de piaţă. Particularităţile definitorii ale mediului de afaceri moldovenesc sunt sub-dezvoltarea instituţională şi cadrul legal inadecvat. Din aceste considerente afluxul investiţiilor străine în Moldova este extrem de redus, în schimb exodul ilegal al capitalului din Moldova a avut întotdeauna o amploare îngrijorătoare, chiar dacă este foarte dificilă estimarea volumului ieşirilor financiare. Astfel, potrivit unor experţi independenţi, volumul investiţiilor plasate în economie pe parcursul unui deceniu este mai mic chiar şi decît fluxurile financiare de spălare a banilor care pătrund în Moldova.

Politici macroeconomice

Rezervele valutare ale statului cresc o dată cu datoria externă

Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei erau estimate, la începutul lunii septembrie, în valoare de 347 milioane USD. Sursa principală de creştere a rezervelor în valută convertibilă sînt cumpărările efectuate de banca centrală de pe piaţa interbancară. În trimestrul doi a.c., BNM a cumpărat de pe piaţa valutară internă 52,1 milioane USD, pentru completarea rezervelor valutare. Cea mai mare parte din rezerve o constituie disponibilităţile şi plasările la termen — 268,7 milioane USD, inclusiv în alte bănci centrale — 111,99 milioane USD şi în băncile cu oficiile în străinătate — 156,7 milioane USD. În hîrtii de valoare (HV) sînt păstrate rezerve în sumă de 77,6 milioane USD. BNM mai dispune de drepturi speciale de tragere (DST) (Special Drawing Rights) în sumă de 79,6 mii USD şi o poziţie de rezervă la FMI în valoare de 7,3 mii USD.

La 31 august stocul datoriei publice externe (garantată de stat şi fără datoriile pentru gazele naturale faţă de Gazprom) se cifrau la 855,5 milioane USD şi s-a micşorat pe parcursul acestei luni cu 1,86 milioane USD. Reducerea a fost posibilă ca urmare a rambursărilor în valoare de 5,82 milioane USD. Pe de altă parte, au fost utilizate noi surse din creditele externe contractate anterior în sumă de 1,25 milioane USD, iar aprecierea cursului de schimb al dolarului SUA faţă de alte valute a provocat majorarea datoriei externe cu 2,72 milioane USD. Stocul total al arieratelor, inclusiv din anii precedenţi, se estimează în valoare de 34 milioane USD. Potrivit datelor statistice ale Băncii Naţionale, datoriile externe private negarantate de stat se cifrează la 447 milioane USD.

Banii din exterior şi competitivitatea

De cîţiva ani, transferurile private din străinătate, care includ banii trimişi de moldovenii ce lucrează peste hotarele ţării, cresc în mod sistematic; în 2003, potrivit unor surse neoficiale, ele s-au ridicat la cca 800 milioane USD, iar pentru acest an unele estimări indică aproximativ 1 miliard USD. Aceşti bani alimentează cererea internă (consum şi investiţii) şi creează o plasă de siguranţă socială privată care permite multor familii să fie pe “linia de plutire”.

Piaţa valutară arată un surplus constant de la începutul anului, în timp ce deficitul comercial se îndreaptă spre 800 milioane USD (pentru primele opt luni ale anului deficitul comercial a înregistrat o valoare de 440 milioane USD), sau cca 30% din PIB, iar deficitul de cont curent se menţine bine peste cota de anul trecut, adică de 5,6%. În momentul de faţă, intrările de capital depăşesc nevoile de finanţare ale contului curent şi ale contului de capital, ceea ce face ca BNM să acumuleze rezerve valutare. Intrările de capital cuprind transferurile din străinătate, investiţiile străine directe şi capitalul speculativ atras de dobînzile înalte.

Munca moldovenilor în străinătate — unde primesc salarii substanţial mai înalte — echivalează cu o potenţare a productivităţii interne. Unii experţi sînt de părerea că dacă ei ar fi rămas acasă, ar fi exercitat o presiune în jos asupra salariilor interne şi ar fi îngroşat numărul şomerilor. Este posibil ca unele exporturi, avantajate de un cost al forţei de muncă diminuat, să fi crescut, dar este improbabil ca Moldova să fi putut exporta în plus echivalentul milioanelor de dolari şi euro ce vin acum acasă. Trebuie reţinut că banii de la moldovenii ce muncesc în străinătate înseamnă aproape jumătate din deficitul comercial.

Comerţul

Deficitul balanţei comerciale creşte vertiginos

Deficitul comercial al Republicii Moldova a atins, în opt luni, 447 milioane USD, fiind în creştere cu 34,3%, faţă de perioada similară a anului 2003, constată Departamentului Statistică şi Sociologie în ultimul său raport cu privire la evoluţia comerţului exterior în lunile ianuarie-august. Deşi creşterea deficitului din acest an este relativ mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului 2003, cînd acesta a crescut cu 36,2%, experţii în domeniu apreciază decalajul între importuri şi exporturi drept unul foarte înalt. Acest decalaj s-a adâncit şi mai mult în luna august, cu 67,2 milioane USD, când exporturile au diminuat faţă de luna precedentă mai pronunţat decât importurile. În august în Moldova au fost importate mărfuri şi servicii în valoare de 140 milioane USD, în scădere cu 5,3% faţă de iulie, în timp ce exporturile au fost de numai 72 milioane USD, în scădere cu 11,3% faţă de luna precedentă.

Potrivit statisticilor oficiale, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi pentru cele opt luni ale anului a fost de 57,5% faţă de 58,5% în ianuarie-august 2003. În această perioadă Moldova a avut un deficit comercial cu ţările Uniunii Europene de 163,5 milioane USD, cu ţările CSI — de 153,7 milioane USD, cu ţările Europei Centrale şi de Est de 45,4 milioane USD şi alte ţări — de 83,7 milioane USD. Cel mai mare sold negativ al Moldovei în schimburile comerciale cu ţările-partenere se înregistrează cu Ucraina — de 222 milioane USD. Experţii în domeniu explică creşterea deficitului comercial cu Ucraina prin majorarea importurilor la resursele energetice, la materii prime şi la alte mărfuri.

În ianuarie-august 2004, comerţul exterior al Moldovei a înregistrat o valoare de 1672,7 milioane USD. Exportul de mărfuri şi servicii de provenienţă moldovenească pe pieţele externe a constituit 613,2 milioane USD, în creştere cu 30,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2003, iar valoarea importurilor a fost de 1059,5 milioane USD, cu 32,3% peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Guvernul estimează pentru acest an exporturi în valoare de 900 milioane USD şi importuri în valoare de 1 525 milioane USD, la un deficit de 625 milioane USD. Însă experţii sînt mai pesimişti. Potrivit previziunilor acestora importurile vor continua să crească mai rapid (26,3%) decît exporturile (22,8%), ca urmare deficitul comercial va înregistra la sfîrşit de an o valoare de 810 milioane USD.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet