Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 2–15 decembrie 2006

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #86 |

Inflaţie şi preţuri

Preţurile şi inflaţia cresc constant…

Indicele preţurilor de consum în luna noiembrie a crescut cu 1,7% faţă de octombrie a.c., iar cumulativ în cele 11 luni ale anului rata inflaţiei a înregistrat un nivel de 12,7%. În ciuda eforturilor guvernamentale preţurile au crescut uşor dar sigur, mai ales la produsele alimentare. Odată cu venirea frigurilor preţurile la majoritatea zarzavaturilor au săltat în sus. Rămîne încă curios faptul cum de dublarea preţului la gazul importat nu a fost urmată de creşterea tarifelor la energia electrică, termică, aprovizionarea cu apă. La mărfurile nealimentare a fost înregistrată o creştere a preţurilor la combustibil, inclusiv pentru furnizarea de cărbune.

Nu se exclude faptul că creşterea inflaţiei a fost determinată şi de “reducerea” şomajului. Teoria economică spune că dacă Guvernul unei ţări încearcă să reducă la maxim şomajul, acesta riscă să se confrunte cu o inflaţie în creştere deoarece banii alocaţi noilor salarizaţi vor face presiuni asupra preţurilor. S-ar putea ca pînă la acest sfîrşit de an inflaţia să atingă valoarea de 14% (prognoza noastră de 13,5–14% de la începutul anului ar putea să se confirme), valoare care va fi peste aşteptările Guvernului cu privire la rata inflaţiei revăzută în septembrie pînă la nivelul de 12%. Considerăm că nici majorarea de către BNM a ratei dobînzii de bază de la 14% la 14,5% (majorare operată să stăvilească creşterea inflaţiei) nu va ajuta Guvernul să se încadreze şi în acele limite revăzute ale inflaţiei. La începutul lunii decembrie, pentru a doua oară în acest an, banca centrală a decis să majorarea dobînzii de bază pentru a atenua presiunile exercitate de cererea internă, susţinută de avansul creditului, asupra deficitului extern şi inflaţiei.

În plus, pericolele pentru inflaţie vin şi din partea remitenţelor valutare de la cei ce muncesc în afară şi de creşterea cîştigurilor salariale (atît în sector public, cît şi privat). Ritmul de creştere a preţurilor poate determina inflaţia şi atunci cînd autorităţile ar încerca să corecteze deficitul comercial sau cînd ar exista o incertitudine privind calendarul preţurilor administrate. Tot la capitolul riscuri în ţintirea inflaţiei se înscrie şi evoluţia preţurilor mărfurilor alimentare şi nealimentare. Nu ştim cum va evolua preţul ţiţeiului, iar preţurile administrate pot apărea oricînd printr-o decizie politică. Totodată, potrivit Comitetului de Statistică al CSI, în perioada ianuarie-octombrie 2006 Republica Moldova a înregistrat cea mai înaltă inflaţie din comunitate, 12,4%.

Piaţa muncii

Şomajul “nu pare a fi o problemă”…

Potrivit datelor BNS populaţia economic activă a Republicii Moldova in T3’06 a înregistrat 1,48 milioane persoane, dintre care ocupate erau cca 1,4 milioane persoane. În acelaşi timp, rata şomajului a fost de 5,4%(!). Cea mai înaltă rată de ocupare în cîmpul munci (70%) s-a înregistrat la persoanele cu vîrsta cuprinsă între 50 şi 54 de ani. Potrivit structurii populaţiei pe domenii de activitate cca 40% din totalul persoanelor ocupate muncesc în agricultură. Ponderea persoanelor angajate în industrie a fost de 10,6%, în comerţ şi activităţi hoteliere — de cca 15%, iar lucrătorii din sectorul de sănătate şi învăţămînt au constituit în total 13,1%.

Este interesant faptul că rata şomajului se situează la un nivel comparabil cu al ţărilor cele mai aşezate economic. Fie că reducerea fiscalităţii a scos la suprafaţă locuri de muncă, fie că, mai ales, plecarea la munci peste hotare a ţinut această cifră în jos, cert este că şomajul nu “pare” a fi o problemă. Totuşi, realitatea ne demonstrează cu totul altă situaţie.

În primul rînd, a fi şomer nu este pur şi simplu un calificativ economic al individului, ci o stare socială, una de clasă chiar. Este o etichetă care îl marchează profund din punct de vedere psihologic pe cel care o poartă. Şomajul devine un factor de risc care îl poate determina pe om să apuce o altă cale decît cea legală, să cadă în patima beţiei sau să se comporte violent în familie. În Moldova observăm frecvent asemenea influenţe nefaste. În al doilea rînd, şomajul reprezintă o formă gravă de risipă a resurselor necesare pentru asigurarea creşterii economice şi acumularea unor venituri mai mari. La rîndul ei, creşterea trebuie să genereze noi locuri de muncă, ducînd la îmbunătăţirea standardelor de viaţă pentru mase largi de oameni şi la reducerea inegalităţilor în distribuirea veniturilor. Dacă acest lucru nu se întîmplă, atunci de veniturile create beneficiază un segment relativ îngust de oameni. În Moldova avem de a face cu o asemenea situaţie, agravată de faptul că 40% din populaţie este angajată în sau subzistă din activităţi agricole ce aduc venituri foarte mici.

Totodată, restanţele salariale s-au majorat cu peste 21 milioane lei…

În pofida unor majorări de salarii din ultima vreme (atît în sectorul public, cît şi privat), restanţele salariale pe economie la sf. lui noiembrie erau de cca 135 milioane lei, fiind în creştere cu peste 21 milioane lei faţă de 1 iulie. Cele mai mari datorii la salarii au fost înregistrate pentru angajaţii din agricultură şi industria prelucrătoare, de 60 milioane lei şi, respectiv, de 24 milioane lei. În industrie restanţele la plata muncii erau în perioada de referinţă de cca 30 milioane lei. În sectorul de construcţii neplata pentru munca prestată se cifra la 4,7 milioane lei, iar în transporturi 4,8 milioane lei. Cu toate că Guvernul a declarat de multe ori că va lichida restanţele la plata muncii, acestea continuă să se acumuleze (ba mai mult, chiar să crească). Bineînţeles că multe întreprinderi se confruntă cu mari probleme financiare, însă aşa cum organismele financiare cer socoteală Guvernului ori de cîte ori au ocazia, aşa şi acesta la rîndul trebuie să sancţioneze managerii de întreprinderi care admit ilegalităţi la plata salariilor.

Sectorul financiar-bancar

În pofida tendinţelor nefavorabile din economie, băncile sînt în continuă ascensiune…

În T1-T3’06 activele totale ale sistemului bancar din Republica Moldova au crescut cu cca 17% în raport cu 2005 şi echivalau la începutul lui octombrie cca 21 miliarde lei (1,6 miliarde USD). Comparativ cu perioada similară a anului trecut activele bancare au înregistrat o creştere de cca 29%. Portofoliul de credite al băncilor a crescut cu 22% pînă la 12,3 miliarde lei, iar soldul depozitelor s-a majorat cu 15,2% şi a însumat 15,9 miliarde lei. Capitalul de gradul I al băncilor comerciale a constituit 3,37 miliarde lei şi crescut cu cca 20% faţă de 2005. În nouă luni ale anului 2006 băncile comerciale au obţinut un profit net nedistribuit în valoare de cca 2 miliarde lei (150 milioane USD). Tendinţa înregistrată ne sugerează că principalul factor care a dus la creşterea activelor sînt afluxurile de depozite noi şi venituri. Aceasta este o dovadă a faptului că sistemul bancar continuă să demonstreze ca fiind unul dintre cele mai dinamice sectoare din economie.

Topul băncilor după posesia activelor totale (T1-T3'2006 faţă de 2005, mil. lei)
Cele 6 mari bănci (Moldova-Agroindbank, Banca de Economii, Victoriabank, Moldindconbank, Mobiasbancă, Banca Socială) deţin active între 1 şi peste 4 miliarde lei sau 75% din piaţa bancară, iar primele 8 bănci peste 86% din totalul activelor. Lider după mărimea activelor rămîne, tradiţional, Moldova Agroindbank — cu cca 4,2 miliarde lei, urmată de Banca de Economii — cu 3,62 miliarde lei, Victoriabank — 2,24 miliarde lei, iar clasamentul băncilor cu active de peste 1 miliard lei îl încheie Fincombank. Restul băncilor oscilează între 160 şi 700 milioane lei. Cel mai mare salt de creştere a activelor în anul în T1-T3’2006 a fost înregistrat de Mobiasbancă — 74%(!) şi Eximbank 73%(!!), instituţie care a urcat pe poziţia 7 în topul băncilor. Spectaculos au crescut în această perioadă şi activele BCR Chişinău cu 46% (vezi graficul).
Cota de piaţă a băncilor în sistem (%)

Surse: BNM, revistele Profit şi Экономическое Обозрение

Sectorul real

Industria este în recesiune…

Pe parcursul perioadei ianuarie-octombrie a.c. volumul producţiei industriale din ţară a scăzut cu 7% în raport cu aceiaşi perioadă a anului trecut, în valoare bănească constituind cca 17,5 miliarde lei. Scăderea producţiei în industrie a fost terminată, în particular, pe seama crizei vinului, cu toate că au fost înregistrate şi reduceri în alte domenii cum ar fi tutunăritul sau fabricarea uleiurilor. Potrivit statisticii oficiale fabricarea vinului a scăzut de 2 ori (cu o pondere de cca 10% în sector, diminuarea producţiei vinicole a dus la micşorarea producţiei pe total industrie cu 9,2%), iar fabricarea băuturilor alcoolice distilate — cu 33% (cauzînd reducerea pe total industrie cu 1,4%).

Fabricarea produselor de tutungerie s-a redus cu 20%, a uleiurilor şi grăsimilor — cu 7%, fabricarea hîrtiei şi cartonului — cu 11%, a sticlei şi articolelor din sticlă — cu 7% (ultimele două fiind într-o corelaţie directă cu vinificaţia). Producţia de maşini şi echipamente a scăzut cu 6%. În cele din urmă, volumul producţiei întreprinderilor industriei alimentare şi a băuturilor în ansamblu s-a diminuat cu 19%. După stoparea livrărilor de vinuri în Rusia, care a afectat serios întreprinderile vinicole şi cele din ramurile conexe, Guvernul a redus prognoza de creştere în industrie pentru acest an de la 6,5% la 1%. Unii experţi însă pun la îndoială şi această prognoză, preconizînd că industria va termina anul cu semnul minus.

În agricultură lucrurile stau la fel de prost…

Nici în sectorul agricol lucrurile nu stai mai bine. Conform declaraţiilor ministerului de resort în 2006 se va înregistra o stagnare în agricultură, după o creştere nesemnificativă (1%) pe parcursul ultimilor doi ani. În expresie valorică, valoarea bănească a producţiei agroindustriale se aşteaptă la cca 14,5 miliarde lei (1,16 miliarde USD), valoare comparabilă cu cea din 2005. Prognozele arată că ţăranii vor obţine producţie agricolă în sumă de cca 9 miliarde lei, iar industria alimentară va fabrica marfă estimată la 5,5 miliarde lei. Stagnarea pare a fi determinată de reducerea producţiei de struguri, grîu şi fructe, dar şi de diminuarea şeptelului de bovine şi a producţiei de lapte. La începutul anului se anticipa o creştere de 3,6%. Prognozele au fost revizuite după ce în T1-T3’06 sectorul agroindustrial a înregistrat o reducere de 4%. Ponderea industriei agroalimentare în structura PIB constituie cca 28%, iar exportul acestei categorii de producţie atinge nivelul de 75% din totalul exporturilor moldoveneşti.

Comerţ extern

Deficitul comercial s-a majorat pe fondul expansiunii mai puternice a importurilor…

În T1-T3’2006 s-a înregistrat o creştere de 6,5% a exporturilor moldoveneşti în ţările UE, iar în valoare bănească acestea au constituit cca 240 milioane USD. Astfel, în ianuarie-septembrie 2006, volumul mărfurilor autohtone exportate în Marea Britanie s-a majorat de aproape 3 ori, în Franţa — de 1,7 ori, Slovacia — cu 35,2%, Polonia — cu 18% etc. În acelaşi timp, importurile moldoveneşti din UE au însumat cca 560 milioane USD sau cu 6% mai mult, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2005.

Totuşi, în ciuda acestei creşteri în ianuarie-octombrie 2006 exporturile moldoveneşti au scăzut cu cca 7% şi au constituit aproape 816 milioane USD. Valoarea comerţului exterior al Moldovei s-a apropiat de 3 miliarde USD, în creştere cu 12,3% faţă de perioada similară a anului 2005, însă acesta este marcat de o creştere şi mai mare a deficitului comercial (cca 1,3 miliarde USD), cu aproape 38%.