Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Inflaţia şi preţurile

Guvernul este restanţier la inflaţie…

Rata inflaţiei a crescut în luna decembrie 2006 cu 1,2%. Creşterea generală a preţurilor de consum a fost influenţată în special de majorarea acestora la unele produse alimentare (legume şi fructe, faină, ouă, lactate etc.). Cumulativ pentru anul 2006 inflaţia a constituit 14,1%, valoare care este departe chiar şi de prognoza revizuită (12%) a Guvernului pentru anul ce s-a încheiat.

În 2007, poate mai mult decît în anii precedenţi, inflaţia va fi ţinta-ţintelor, iar reducerea acesteia va fi mult mai dificilă. În dependenţă de evoluţia acesteia se vor comporta şi ceilalţi indicatori macroeconomici, cu impact pentru publicul larg. În acelaşi timp, inflaţia rămîne indicatorul cu cel mai mare impact în economie.

Deocamdată se poate spune, cu o anumită probabilitate, că rata anuală a inflaţiei este “creditată” cu şanse mari să iasă din prognoze guvernamentale (10%) avînd în vedere creşterea preţurilor la importul de agenţi energetici, incetitudinea care încă persistă pe pieţele externe de desfacere a produselor moldoveneşti precum şi de prefigurarea uni an garicol nefavorabil. Nu este exclusă o creştere a preţurilor administrate, creştere care va avea loc mai degrabă după alegerile generale locale. În plus, cererea internă va induce o presiune suplimentară asupra inflaţiei. Toate acestea ar putea pune Guvernul şi BNM în faţa unei inflaţii care nu-şi mai continuă curba descrescătoare.

Finanţe publice

În pofida recesiunii din sectorul productiv, veniturile la buget continuă să crească…

Chiar dacă producţia industrială a scăzut vizibil în 2006, planul de venituri la bugetul public naţional a fost executat la nivel de 101,6%. Această stare de lucruri ne demonstrează odată în plus că veniturile bugetare depnd mai mult de economia consumului decît de cea a producţiei. Plăţile acumulate la buget au constituit peste 17,8 miliarde lei (cca 1,34 miliarde USD). Veniturile finale ale bugetului naţional public în anul trecut au depăşit veniturile anului 2005 cu peste 22%, iar veniturile la bugetul de stat — cu peste 23%.

Veniturile fiscale au fost sursa principală de acumulări la bugetul de stat, iar ritmurile de creştere a încasărilor de la impozitele interne le-au depăşit pe cele aferente activităţii economice externe. Astfel, încasările generate de taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi serviciile prestate în ţară s-au majorat cu peste 33%, iar cele generate de TVA la mărfurile importate cu cca 29%. Totuşi, impozitele indirecte contribuie cu cca 70% din totalul de venituri la buget, stare de fapt ce arată că sectorul productiv autohton pateu încă pasul pe loc. În plus, creşterea importurilor cu mult peste nivelul prognozat a permis compensarea pierderilor cu încasări mai mari la TVA şi accize percepute la import.

Sectorul bancar

Anul 2006, anul preluărilor pe piaţa bancară din Moldova…

Sistemul bancar a cunoscut o creştere puternică în 2006. S-a extins clientela şi portofoliul băncilor comerciale, respectiv a crescut volumul şi nivelul de produse prestate de instituţiile financiar-bancare din ţară. In plus, legislaţia bancară este în general adecvată rigorilor europene, ceea ce a contribuit la creşterea încrederii clienţilor şi la atragerea unor jucători internaţionali puternici în 2006. Intrarea unor actori ca Raiffeisen Bank, Veneto Banca di Italia şi curînd a grupului francez Société Générale pe piaţa bancară a Moldovei este un început extraordinar.

Dacă în viitor vor mai fi intrări a unor mari grupuri pe piaţa bancară, considerăm că acestea vor fi mai degrabă rezultatul unor concentrări la nivel internaţional, aşa cum s-a întîmplat în cazul achiziţiei băncii Mobiasbancă. Deşi băncile din ţări ale Uniunii Europene pot veni pe piaţa locală după o simplă notificare la Banca Naţională a Moldovei, puţine bănci vor intra cu adevărat pe piaţă, însă nu se exclude deschiderea unor birouri sau reprezentanţe cu rol de “observare a pieţei”. Principalele segmente de clientelă pe care băncile vor miza vor fi persoanele fizice şi firmele mici şi mijlocii, pentru că acestea vor avea rate înalte de creştere. În plus, intrarea unor jucători internaţionali ar putea fi asociată cu o dezvoltare a burselor, a fondurilor de investiţii şi a celor de pensii, dar şi a asigurărilor, segmente care în Republica Moldova sînt încă la o etapă primară de activitate.

În 2006 rata medie a dobînzii la depozite a crescut de la 10,8%, în ianuarie, pînă la 13,4%, în decembrie, chiar şi fondul unui avans mai pronunţat al inflaţiei. Respectiv au crescut şi dobînzile la creditele în lei, de la 17,9%, în ianuarie pînă la 18,6%, în decembrie, în timp ce rata medie a dobînzii la împrumuturile în valută străină s-a menţinut la acelaşi nivel — 11%. Soldul depozitelor la termen a crescut cu peste 21% în 2006, iar cel al creditelor s-a majorat cu cca 31%. Activele băncilor moldoveneşti au ajuns, la începutul lui 2007, la aproape 22,8 miliarde lei (1,74 miliarde USD), care au crescut cu cca 27% sau cu 4,8 miliarde lei. Acestea reprezintă 50% din PIB (2006 est.). În ţările din zona euro, activele bancare depăşesc 100% din PIB.

Comerţ extern

Exporturile au scăzut constant în 2006…

În perioada ianuarie-noiembrie 2006 exporturile moldoveneşti s-au cifrat la cca 932 milioane USD, valoare inferioară celei realizată în perioada similară a anului 2005 cu 5,4%, consecinţă a interdicţiei producţiei moldoveneşti pe piaţa rusă. Pe întreg 2006 acestea ar putea puţin depăşi cifra de 1 miliard USD. Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o proporţie de 41% din total, faţă de 51% în 2005. Totodată, valoarea importurilor pentru perioada de analiză a fost de 2,36 miliarde USD, cu 16,5% mai mult faţă de aceiaşi perioadă din 2005. Prin urmare, această evoluţie a comerţului extern a determinat acumularea în ianuarie-noiembrie 2006 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de peste 1,43 miliarde USD, fiind cu 386 milioane USD (sau 36,8%) mai mare faţă de cel înregistrat în 2005. Considerăm că deficitul comercial pentru 2006 va atinge valoarea de 1,6 miliarde din momentul ce vor fi procesate datele cu privire la comerţul extern pe întreg anul.

Pe de altă parte, în condiţiile în care se vor menţine tendinţele din 2006 exporturile moldoveneşti pe piaţa UE ar putea depăşi 40% din total în 2007 (actualmente ponderea exporturilor în UE este de 34% din total). În unsprezece luni ale anului trecut, 34,3% din exporturi au fost orientate spre ţările UE, în creştere cu 5,1 p.p. faţă de perioada similară a anului 2005. Totuşi, schimburile comerciale cu ţările Uniunii Europene au crescut modest, fiind sub aşteptările Guvernului chiar dacă Moldova a beneficiat de un sistem preferenţial (GSP Plus) al UE. În anul 2007 profiturile de la aplicarea GSP Plus ar putea să fie mai mari, însă doar în condiţiile cînd companiile miza pe calitatea produselor şi pe un marketing mai agresiv. Republica Moldova continuă dialogul cu UE în vederea includerii acesteia în lista ţărilor beneficiare de Preferinţele Comerciale Autonome (PCA) ale UE, care reprezintă un regim de comerţ preferenţial cu un grad mai sporit de liberalizare.

Sectorul de producţie

În 2006 industria a scăzut la cele mai joase nivele din ultimii ani…

In decursul anului 2006, întreprinderile industriale din Moldova au fabricat producţie în valoare de peste 22,2 miliarde lei (1,7 miliarde USD) sau cu cca 7% mai puţin faţă de ianuarie-decembrie 2005. Diminuarea volumului producţiei industriale în 2006 a fost determinată de reducerea volumului producţiei de vinuri — de 2 ori, de băuturi alcoolice distilate — cu 37%, de ţigări — cu 23%, de ueliuri şi grăsimi — cu 9%, la fabricarea sticlei şi articolelor din sticlă — cu 6% etc. Volumul producţiei întreprinderilor industriei alimentare şi a băuturilor în ansamblu s-a diminuat cu 19%. Mai mulţi experţi în economie explică recesiunea din industrie drept urmare a embargoului impus Moldovei de către Federaţia Rusă.

Totuşi, trebuie să menţionăm că în unele ramuri industriale recesiunea nu a fost corelată direct cu barierele comerciale impuse de Rusia (producţia uleiurilor şi grăsimilor, fabricarea de maşini şi echipamente, fabricarea articolelor de cauciuc şi plastic, fabricarea sticlei). Recesiunea din vinificaţie nu a fost posibilă de compensat de creşterile importante în alte ramuri (fabricarea covoarelor, încălţămintei, mobilei, cimentului şi altor materiale de construcţie, producţia energiei electrice). Pe de altă parte, majorarea preţurilor la gazul natural importat de asemenea a exercitat un impact negativ, deşi mai moderat. În principal, aceasta a condiţionat creşterea costurilor de producţie în ramura de turnare a sticlei şi diminuarea competitivităţii sale.

Piaţa muncii

În anul 2006 salariul mediu nominal în economie s-a majorat cu cca 28%…

În anul 2006 salariul mediu nominal (nu şi cel real, ţinînd cont de faptul ca rata inflaţiei a fost în creştere) al unui lucrător din econome a constituit cca 1700 lei (130 USD) şi s-a majorat cu peste 28% comparativ. Salariul real în economie a crescut cu peste 14%. A fost o creştere pronunţată a salariilor dacă comparăm cu cea din 2005, care a fost de 6,8%. Cele mai mari salarii le+au primit angajaţii din sectorul financiar-bancar — 3865 lei în medie, cei din domeniile energiei electrice şi termice, gazelor şi apei — 2880 lei, transportului şi comunicaţiilor — 2560 lei. Salariul mediu lunar al profesorilor de la instituţiile de învăţămînt superior a constituit 2685 lei. Salariul mediu lunar în agricultură în 2006 (890 lei) a fost depăşit de 4,3 ori de cel al lucrătorilor cu activităţi financiare. Creşteri esenţiale ale salariului mediu lunar au fost înregistrate la lucrătorii din domeniile administraţiei publice (57,9%), învăţămîntului (37,2%), industria extractivă (31,9%), sănătăţii şi asistenţei sociale (31,2%).

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet