Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #142 |
În prima jumătate de an sectorul industrial a fabricat producţie în valoare de cca 10,63 miliarde lei (949,11 milioane USD) în preţuri curente. Indicele volumului producţiei industriale faţă de ianuarie-iunie 2008 a constituit 75,1% în preţuri comparabile, adică industria înregistrat un regres de cca 25%. Scăderea producţiei industriale a fost determinată de reducerea cu 41% a volumului producţiei la întreprinderile din industria extractivă, cu 27,3% în cele din industria prelucrătoare şi cu 6,1% în sectorul energetic, ceea ce a cauzat micşorarea volumului total de producţie, respectiv, cu 0,7%, 23,4% şi 0,8%.
Micşorarea volumului producţiei industriale a fost cauzată, în special, de către întreprinderile cu următoarele activităţi: fabricarea de maşini şi echipamente — cu cca 52%; fabricarea încălţămintei — cu peste 51%; producţia de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice — cu 50%; fabricarea hârtiei şi cartonului — cu 46,6%; fabricarea produselor din minerale neferoase — cu peste 45%; fabricarea băuturilor alcoolice distilate — cu cca 41%; prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor — cu cca 37%; fabricarea produselor textile — cu 35,6%; fabricarea vinului — cu cca 34% etc.
Statisticile arată că în comparaţie cu luna mai curent declinul s-a aprofundat în următoarele activităţi: prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor; fabricarea produselor lactate; fabricarea vinului; edituri, poligrafie şi reproducerea materialelor informative; fabricarea altor produse din minerale nemetalifere; producţia şi distribuţia de energie electrică şi termică. Întreprinderile vizate explică reducerea volumului de producţie prin: dificultăţi privind piaţa de desfacere, în special reducerea volumului comenzilor companiilor de peste hotare, dar şi a celor locale — consumatoare de producţie industrială; insuficienţa materiei prime; insuficienţa mijloacelor financiare etc.
Într-o şedinţă de la jumătatea lunii iulie 2009, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, a decis diminuarea cu 1 p. p., pînă la 8%, a ratei de bază aplicate la principalele operaţiuni de politică monetară a BNM, precum şi micşorarea ratei la creditele “overnight” şi la creditele pe termen lung, la fel, cu cîte 1% pînă la 10,5 şi respectiv 8%. Asta este un semnal în plus pentru bănci de aşi revizui politica creditară, în particular spre liberalizarea acesteia.
În scopul majorării lichidităţii în sistemul bancar, a fost aprobată hotărîrea de a micşora norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în monedă naţională şi valută străină de către bănci cu 2 p.p., de la 16% la 14% din baza de calcul, facînd disponibile pentru creditarea sectorului real a economiei resurse ale băncilor în valoare de cca 233 milioane lei, 11,5 mil. USD şi 12,7 mil. euro. Hotărîrile aprobate au drept scop orientarea în continuare a ratelor dobînzilor la credite şi depozite pe un trend descendent în condiţiile majorării de mai departe a ofertei de bani. Posibilitatea reducerii ratei de bază şi a normei rezervelor obligatorii este determinată de trendul descendent continuu al inflaţiei înregistrat din luna iunie 2008.
Masurile de liberalizare a politicii monetare efectuate de BNM anterior deja au influenţat spre diminuare ratele de dobîndă la depozitele atrase şi la creditele acordate în sistemul bancar. Astfel, rata medie ponderată la depozitele atrase de sistemul bancar în lei moldoveneşti a evoluat de la 20.7% anual în luna ianuarie pînă la 15.04% în luna iunie (-5.65 p .p.), iar rata medie ponderată la creditele acordate de sistemul bancar în lei moldoveneşti a evoluat de la 23.25% în luna ianuarie pînă la 18.94% în luna iunie (- 4.31 p.p.).
Datele BNS arată că în semestrul I 2009 valoarea investiţiilor în capital fix a fost de ceva mai mult de 3,43 miliarde lei, în scădere cu peste 38% faţă de ianuarie-iunie 2008. Cea mai afectată, după bugetul public, a fost activitatea investitorilor străini. Investiţiile din contul mijloacelor acestora s-a redus cu peste 48%, pînă la 614,4 milioane lei. Probabil că investitorii străini au devenit mai prudenţi începând cu a doua jumătate a anului 2008, cînd au apărut primele semne că economia moldovenească este afectată de criză. De asemenea, agenţii economici şi populaţia investesc mai puţin decît odinioară. În primele şase luni 2009 investiţiile în capital fix din mijloacele acestora a atins nivelul de 2,12 miliarde lei, în scădere cu cca 29% faţă de ianuarie-iunie 2008.
Se spune că Guvernul a pus sechestru pe cheltuielile de la buget pentru investiţii, în condiţiile în care deficitul bugetar ar putea trece de 2 miliarde lei, iar populaţia şi firmele, inclusiv cele străine au mai puţini bani disponibili. În structura investiţiilor în capital fix pe forme de proprietate, peste 24% revin agenţilor economici cu forma de proprietate publică, cota preponderentă (75,6%) revenind agenţilor economici din sectorul privat al economiei naţionale, care au realizat cca 76% din volumul total al lucrărilor de construcţii-montaj şi 98,4% din totalul caselor de locuit date în folosinţă.
Potrivit datelor statistice în primul semestru 2009 salariul mediu lunar din economie a constituit cca 2674 lei (238 USD) şi s-a mărit faţă de perioada similară a anului precedent cu 10%. Totodată, salariul real în aceiaşi perioadă de timp s-a majorat cu cca 9%. În sfera bugetară salariul mediu a constituit 2345 lei (209 USD) şi a crescut faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut cu 18%, în sectorul real al economiei — 2865 lei (256 USD) şi a crescut cu peste 7% faţă de perioada similară a anului precedent.
În luna iunie remunerarea medie a unui salariat a fost de 2844,5 lei. Comparativ cu luna iunie a anului precedent salariul mediu lunar s-a mărit cu 3,4% şi salariul real cu 4,2%. În sectorul real salariul mediu lunar a înregistrat cca 2970 lei (265 USD) şi a crescut cu cca 6% faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut. În sfera bugetară salariul mediu a constituit 2627 lei (234 USD), alcătuind 99,4% din nivelul anului precedent, fiind astfel în scădere.
Angajaţii din administraţia publica au primit, în prima jumătate de an, un salariu mediu lunar de 3150 de lei (281 USD), în creştere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, aceasta reprezentînd una dintre cele mai mari creştere salariale, arată statistica oficială. Potrivit Biroului Naţional de Statistică majorări mai mari au obţinut doar angajaţii din sănătate şi asistenţă socială (unde retribuţia a crescut cu 21% la 2590 de lei) şi cei din activităţi recreative, culturale şi sportive (cu 21%, la 2000 de lei).
În domeniul financiar, salariul mediu a progresat cu cel mai scăzut ritm, plus 3,8% în jumătate de an. Totuşi, bancherii primesc cele mai mari venituri — în medie 5600 de lei lunar. Cele mai reduse salarii se plătesc, tradiţional, în agricultură, economia vînatului şi silvicultură, de altfel domeniu cu cei mai mulţi angajaţi — în medie 1290 de lei (115 USD) sau cu 10% mai mult decît în ianuarie-iunie 2008. Constructorii sau confruntat, în schimb, cu cea mai importantă descreştere — salariile au scăzut în jumătate de an cu peste 10%, pînă la o medie lunară de 2950 de lei (263 USD), iar în industria extractivă salariul a scăzut cu 6%, pînă la 3160 de lei (282 USD).
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 |