Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 30 august – 12 septembrie 2004

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #37 |

Moldova şi lumea

Nivelul securităţii economice în Republica Moldova

Într-un raport elaborat recent de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), care vizează nivelul de securitate economică, Republica Moldova este poziţionată pe locul 43, cu un indice de 0,495 puncte, şi este catalogată drept o ţară cu un nivel redus al securităţii economice. Drept suport pentru întocmirea clasamentului s-a luat o grilă ce cuprinde şapte criterii diferite de securitate economică a individului, în particular în ceea ce priveşte asigurarea cu locuri de muncă, protecţia socială etc. Astfel, la capitolul privind situaţia din Europa de Est şi statele CSI se arată că situaţia pe piaţa muncii din Republica Moldova, Azerbaidjan, Rusia şi Ucraina este mai gravă decît relevă statisticile oficiale. Europa de Est este apreciată drept o regiune în care în ultimul timp s-a înregistrat un grad mai redus de securitate economică.

Potrivit estimărilor OIM, Republica Moldova se plasează imediat după Federaţia Rusă, Belarus şi devansează România. Cel mai înalt nivel de securitate economică se atestă în Suedia (0,977 puncte), Finlanda (0,947 puncte) şi Norvegia (0,926 puncte). Raportul intitulat “Securitatea economică pentru o lume mai bună” conţine estimări pentru 100 de ţări ce reprezintă peste 85% din populaţia mondială. Acesta constată că securitatea economică — asociată cu democraţia şi cheltuielile guvernamentale în materie de protecţie socială — favorizează nu doar ascensiunea economică, ci contribuie şi la securitatea socială.

Potrivit unui alt raport al OIM, făcut public în anul 2003, se arăta că cetăţenii Republicii Moldova muncesc anual cu aproximativ 500 de ore mai mult decît angajaţii din ţările membre ale UE. Astfel, în timp ce în Republica Moldova numărul de ore lucrate pe an se ridică, potrivit Codului muncii, la 2000, în ţări precum Germania sau Franţa nu se lucrează mai mult de 1400–1500 de ore pe an. În cele din urmă, potrivit unui studiu al Federaţiei europene a patronilor, se spune că Moldova se situează pe ultimul loc în Europa după mărimea salariului mediu care constituie 0,32 euro pentru 1 oră/muncă sau 1,14% din salariul maxim european şi cu un venit mediu anual de 230 euro per capita.

Comerţul

Deficienţe în sectorul extern al economiei

Potrivit ultimului raport al Departamentului de Statistică şi Sociologie (DSS), deficitul comercial continuă să crească şi a atins, după şapte luni, circa 380 milioane USD. În ianuarie-iulie, ritmul de creştere a exporturilor a fost de 33,4 la sută şi a depăşit puţin nivelul înregistrat la importuri, situat la 31,5%. Deşi exporturile au crescut mai rapid decît importurile, deficitul comercial s-a majorat cu 28,9%, iar gradul de acoperire a importurilor cu exporturi pe ansamblul primelor şapte luni a fost de 58,8%.

Pe parcursul primelor şapte luni ale anului 2004, Republica Moldova a înregistrat un deficit comercial cu ţările UE — de 135,1 milioane USD, cu ţările CSI — de 129,3 milioane USD, cu ţările Europei Centrale şi de Est — de 37,1 milioane USD şi la categoria alte ţări — de 77,6 milioane USD. Cel mai mare sold negativ în schimburile comerciale cu ţările-partenere Moldova îl are cu Ucraina, de circa 189 milioane USD. Experţii în domeniu explică creşterea deficitului comercial cu Ucraina prin majorarea importurilor de resurse energetice, materii prime şi altor mărfuri. În ianuarie-iulie 2004, valoarea comerţului extern al Moldovei a atins cifra de 1461,7 milioane USD. Exportul de mărfuri şi servicii moldoveneşti pe pieţele externe a constituit 541,3 milioane USD, iar valoarea importurilor a fost de 920,4 milioane USD.

Guvernul a anticipat pentru acest an exporturi în valoare de 900 milioane USD şi importuri în valoare de 1525 milioane USD, la un deficit de 625 milioane USD. Experţii independenţi însă sînt mai pesimişti. Potrivit previziunilor acestora, importurile vor continua să crească mai rapid (26,3%) decît exporturile (22,8%) şi, ca urmare, deficitul comercial la sfîrşit de an va înregistra o valoare de 810 milioane USD.

Politici macroeconomice

Prognoze macroeconomice

Guvernul mizează pe o creştere economică în medie de 5% în anii 2005–2007, potrivit Cadrului de cheltuieli pe termen mediu, 2005–2007 (CCTM), publicat la începutul lunii septembrie în Monitorul oficial. Prognoza preliminară pe anii 2005–2007, elaborată de Ministerul Economiei, potrivit scenariului moderat, prevede o creştere economică reală de 5% anual, o reducere a inflaţiei anuale pînă la 5% la sfîrşitul anului 2007, precum şi o depreciere lentă a cursului de schimb al monedei naţionale de pînă la 15,8 lei pentru un dolar SUA la sfîrşitul anului 2007.

Potrivit CCTM, PIB-ul nominal va constitui în anul 2005 circa 34,9 miliarde lei, în 2006 — 38,8 miliarde şi 42,8 miliarde lei în 2007. Inflaţia medie este pronosticată la un nivel de 8,9% în 2005, de 6,9% în 2006 şi, respectiv, de 5,5% în 2007.

Exportul mărfurilor va creşte pînă la 1,02 miliarde USD în 2005, la 1,14 miliarde USD în 2006 şi la 1,265 miliarde USD în anul 2007. Importul mărfurilor este prognozat la un nivel de 1,632 miliarde USD în 2005, 1,73 miliarde USD în 2006 şi de 1,825 miliarde USD în anul 2007.

Reprezentanţi de la Ministerul Economiei susţin că este vorba de o prognoză preliminară, care pe parcurs ar putea să fie modificată, la fel cum s-a întîmplat cu prognoza pe anul 2004. La elaborarea bugetului pe acest an au fost luată în calcul o creştere de 5% şi o inflaţie de 4,5%, ulterior însă prognoza de creştere a fost ridicată pînă la 8%, iar rata inflaţiei pînă la 10%. Proiectul bugetului de stat pe anul 2005 a fost construit pe o rată de creştere economică de 6%, cu un punct procentual peste prognoza preliminară inclusă în CCTM.

Produsul Intern Brut estimat pentru prima jumătate a acestui an a crescut cu 6,1% în termeni reali faţă de aceeaşi perioadă din 2003 cu mai bine de un punct procentual peste previziunile Guvernului. Avînd în vedere recolta record de cereale şi aşteptările de producţie agricolă a acestui an în ansamblu, nu mai încape îndoială că Moldova va înregistra o creştere economică de peste 6%. Totodată, trebuie să menţionăm că în pofida acestei creşteri, rata inflaţiei pentru prima jumătate a acestui an a fost de 13,3%, Moldova plasîndu-se pe locul doi, după Belarus (20,3%), între statele CSI la acest capitol. Oricum, datele privind evoluţia PIB-ului pentru şase luni răstoarnă toate previziunile, interne sau externe, privind evoluţia economiei moldoveneşti în acest an, fiind vorba de o accelerare în trimestrul al doilea. Majoritatea instituţiilor financiare internaţionale creditau Republica Moldova cu o creştere economică de 5% în acest an.

26 iulie – 29 august 2004 13–26 septembrie 2004