Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 16 aprilie – 1 mai 2009

Macroeconomie

Criza se înteţeşte…

Cifrele statistice arată clar că pentru T1’2009 faţă de sfîrşitul lunii decembrie 2008 PIB-ul a scăzut cu cca 2 p.p. şi acesta este doar începutul de an. Producţia industrială în primul trimestru a scăzut cu cca 26%. Exporturile şi importurile pentru aceiaşi perioada au intrat în statistică cu minus — de cca 20% şi 30%, respectiv, fapt pentru care s-au diminuat volumul taxelor şi impozitelor alocate din operaţiunile de export-import în visteria statului şi care constituie partea leului în buget. În plus, practic toate tipurile de transport au înregistrat scăderi de peste 50%, sectorul comerţului cu amănuntul şi cel al serviciilor resimt diminuări ale tranzacţiilor şi operaţiunilor faţă de acum 3 luni sau jumătate de an în urmă.

Mai mult, FMI s-a arătat îngrijorat de situaţia din sistemul bancar şi bugetar în misiunea din 22–24 aprilie pe care au avut-o la Chişinău. Dacă mai punem la toate acestea şi tensiunile de pe scena politică, atunci toate astea luate la un loc pot avea un impact dramatic asupra economiei ţării în acest an. Deocamdată datele pentru şomaj nu sunt, de aceea este cam dificil să venim cu nişte probe statistice din simplu motiv că acestea chiar nu sînt, însă faptul că multe persoane sînt plecate în concediu forţat sau chiar disponibilizate ne face să credem că şomajul este în plină ascensiune.

FMI prognozează o înrăutăţire continuă a acestor indicatori. Respectiv, un impact dramatic al crizei asupra economiei moldovene — chiar de minus 5% pentru acest an şi o stagnare în 2010, creşterea deficitului bugetar de la 1 la mai mult de 10%, precum şi a datoriei externe. Principala provocare pentru guvern va fi revizuirea sau chiar reducerea cheltuielilor publice (avînd în vedere că tot guvernul a fost cel care a declarat majorări de salarii şi pensii) şi a datoriei statului într-un moment in care populaţia este supărată din cauza inegalităţilor sociale şi se teme de impactul crizei globale. Nu excludem mai multe efecte negative pe termen scurt, însă oportunităţile pe termen lung rămîn şi mai incerte. O viitoare scădere a ratingului de ţară ar duce implicit la creşterea costului finanţării externe şi, de asemenea, este foarte probabil ca şi nivelul investiţiilor străine să fie influenţat.

Eventuale soluţii…

Probabil că FMI de rînd cu alţi donatori şi investitori va sprijini Republica Moldova în condiţiile în care va avea o guvernare responsabilă. Aceasta ar însemna cel puţin reintroducerea impozitului pe venit la persoanele juridice (cu toate că situaţia în care se află actualmente sectorul productiv este jalnică) şi la sigur îngheţarea creşterii salariale. Aceste soluţii nu sînt cele mai bune, dar într-un fel singurele posibile în conjunctură creată. O altă soluţie pentru creşterea veniturilor bugetare ar fi privatizarea unor întreprinderi, însă scoaterea acestora la privatizare în timp de criză ar fi o soluţie şi mai proastă, unde mai pui că puţine din cele expuse spre privatizare anul trecut au fost achiziţionate. O atenţie deosebită va trebui acordată consolidării sistemului financiar, astfel încît companiile mici şi mijlocii să aibă acces la finanţare pentru comerţ şi investiţii, situaţie care va duce eventual la crearea de noi locuri de muncă.

Sistemul bancar

Băncile locale încep să resimtă efectele crizei…

Efectele crizei economice au făcut ca mai multe instituţii bancare din ţară să sisteze acordarea de credite populaţiei şi chiar agenţilor economici. Principala explicaţie precum că sectorul financiar-bancar s-a făcut mult mai reticent în acordarea de credite ar fi că mai multe companii, în particular cele din construcţii nu sînt în stare să întoarcă împrumuturile contractate. Unele instituţii bancare chiar au stopat creditarea pentru nevoi personale (consum), cît şi a celor ipotecare. Am putea concluziona că sistemul ar fi în criză de lichiditate, cu toate că principalii indicatori bancari arată contrariul.

În plus, o bună parte din lichidităţile băncilor erau plasate din banii trimişi de moldovenii care lucrează în afara ţării, or odată ce transferurile au scăzut din intensitate (cu cca 60 milioane USD mai puţin faţă de T1’2008), putem constata că actualmente băncile au mai puţini bani în portofoliu. Pe de altă parte, nici cetăţenii nu prea se îmbulzesc să contracteze credite de la bănci. Mai ales în actuala conjunctură economică (cum ar fi potenţiala depreciere a leului faţă de principalele monede de referinţă). Altfel spus, dacă împrumutăm, spre exemplu, 11 mii lei, într-un final va trebui să restituim cel puţin 13 sau 14 mii (plus dobînda) în cazul devalorizării.

Efecte restricţionării creditare…

Odată cu încetinirea creditării o să scadă puterea de consum a populaţiei. Astfel, se aşteaptă o reducere a presiunilor de creştere a preţurilor în condiţiile în care politica monetară va rămîne restrictivă şi în 2009. Cu toate că pentru T1’2009 avem chiar deflaţie. Mai puţine împrumuturi vor însemna şi o cerere mai mică pentru bunurile de larg consum aduse din afara graniţelor. Asta ar însemna importuri mai reduse, adică o reducere a deficitului comercial, dar în acelaşi timp şi potenţiale reduceri a veniturilor la buget, respectiv ar putea fi afectate cheltuielile bugetare. Într-un final mai puţine credite (inclusiv pentru agenţii economici) vor duce la o scădere a consumului şi, implicit, a PIB şi a importurilor. Limitarea creditării, cu impact direct asupra consumului populaţiei, se va resimţi din 2009 şi ar putea determina o încetinire a creşterii economice sau chiar recesiune, în special pe segmentul construcţiilor şi serviciilor.

Piaţa muncii

Statistica zice că salariile sînt în creştere…

Potrivit datelor BNS în ianuarie-martie 2009 (T1) salariul mediu lunar al unui lucrător din economia naţională a constituit 2569,1 lei (227 USD) şi s-a mărit faţă de perioada similară a anului precedent cu 12% (asta doar în termeni nominali şi mult sub media de 300 USD promisă de autorităţi) . Salariul real în aceiaşi perioadă de timp s-a majorat cu 9%. În sfera bugetară salariul mediu a constituit 2208,6 lei (195 USD) şi a crescut faţă de aceiaşi perioada a anului trecut cu 23%, în sectorul real al economiei — 2782,4 lei (246 USD) şi a crescut cu 9% faţă de perioada similară a anului precedent.

În luna martie remunerarea medie a unui salariat a fost de 2643,7 lei. Comparativ cu luna martie a anului precedent salariul mediu lunar s-a mărit cu 12% şi salariul real cu 10%. În sfera bugetară salariul mediu a constituit 2305,5 lei şi s-a mărit cu 24 la sută faţă de perioada similară a anului trecut. În sectorul real salariul mediu lunar a înregistrat 2840,9 lei şi a crescut cu 8% faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut. Totodată, aceleaşi date ale BNS informează că mărimea medie a minimului de existenţă în anul 2008 a constituit puţin peste 1368 lei, fiind în creştere faţă de anul 2007 cu peste 24%.

1–15 aprilie 2009 2–31 mai 2009