Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Sectorul real

Industria este în declin continuu…

Statistica oficială arată că în perioada ianuarie-august 2006 întreprinderile industriale (indiferent de forma de proprietate) au fabricat producţie în valoare de cca 13 miliarde lei (~770 milioane euro) sau cu 5,7% mai puţin decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. Principala cauză care a dus la diminuarea volumului producţiei industriale în perioada în cauză a fost generată în special de reducerea volumului producţiei vinicole cu 48%.

În acelaşi timp, volumul producţiei întreprinderilor industriei alimentare şi a băuturilor în ansamblu s-a diminuat cu 19%. Recesiunea din industrie a influenţat creşterea economică din Republica Moldova, respectiv Guvernul a revizuit în sensul diminuării indicatorilor macroeconomici pentru acest şi pentru anul viitor.

Creşterea economică din acest an ar putea fi sub media pe CSI…

Potrivit ultimului raport al FMI cu privire la perspectivele economiei mondiale, creşterea economiei moldoveneşti va fi sub media pe CSI în acest an, ceva mai mare de 3%, comparativ cu media de 6,8% din statele CSI. Conform previziunilor Fondului, cea mai mare creştere va fi înregistrată în Azerbaidjan — 25,6%, urmată de Turkmenistan — 9%, Kazahstan — 8,3%, Tadjikistan — 8%, Armenia şi Georgia — 7,5%. Economia Rusiei va creşte cu 6,5%, iar cea a Ucrainei cu 5%.

Este foarte probabil că în 2006 creşterea reală a PIB în CSI se va situa la un nivel de cca 7%, iar pentru 2007 se estimează o descreştere pînă la 6,5%. Regiunea respectivă continuă încă să beneficieze de preţuri ridicate la mărfuri şi, ca urmare, de venituri mari realizate din export. Republica Moldova a înregistrat o creştere economică de 5% în prima jumătate a anului, pe fondul recesiunii din industrie şi stagnării din agricultură pe de o parte, şi creşterii continue a consumului, pe de altă parte.

Preţurile şi inflaţia

Inflaţia va creşte încet, dar sigur…

În septembrie rata inflaţiei ar putea să înregistreze un maximum de 1,5%. Preţurile la legume s-au menţinut la nivelul lunii august, iar la unele zarzavaturi chiar s-au redus. Preţurile la fructe sînt, în general, acceptabile, doar că cele pentru piersici şi struguri de masă au doborît toate recordurile, fenomen nemaiîntîlnit în Moldova ($1–2/ 1kg de struguri). Tarifele la serviciile prestate populaţiei vor creşte nesemnificativ, bineînţeles că acestea vor fi influenţate de costurile de furnizare a agenţilor energetici. În ce priveşte preţurile la carburanţi, sîntem de părerea că acestea nu se vor modifica. Chiar dacă acestea sînt în scădere pe piaţa internaţională, importatorilor locali nu le este avantajos să diminueze preţurile, mai ales în ajunul sezonului de iarnă.

Piaţa muncii

Salariul mediu în economie este în creştere…

Pe parcursul lunilor ianuarie-august 2006 salariul mediu în economie a constituit cca 1600 lei (94,5 euro) şi s-a majorat cu 29% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Cel mai mare salariu mediu în perioada de referinţă a fost înregistrat în sectorul financiar — 3759 lei, urmat de domeniile transporturilor şi comunicaţiilor — 2459 lei, construcţiilor — 2233, industriei — 1985, administraţiei publice — 1945 lei. Totodată, cel mai mic salariu l-au primit lucrătorii din agricultură şi silvicultură — 732 lei, piscicultură — 1073, învăţămînt — 1212, sfera sănătăţii şi asistenţei sociale — 1291 lei.

De menţionat că în conformitate cu o hotărîre aprobată de Guvern, începînd cu luna iulie 2006, salariul tarifar pentru prima categorie de calificare a angajaţilor din agricultură şi silvicultură, precum şi al celor de la întreprinderile cu un număr de pînă la 9 salariaţi, a fost majorat de la 360 pînă la 500 de lei. Pentru angajaţii din celelalte ramuri ale economiei naţionale, salariul tarifar pentru prima categorie de calificare va fi stabilit la nivel de 700 de lei, faţă de cel anterior de 550 de lei.

Comerţ extern

Gradul de diversificare a exporturilor este în scădere…

Ministerului Economiei şi Comerţului (MEC) a făcut publice nişte date în care se arată că Republica Moldova a exportat în anul 2005 mărfuri din cadrul a peste 700 grupe tarifare comparativ cu cele peste 1000 grupe înregistrate în 1998. Indicatorul care determină gradul de diversificare a exporturilor este în descreştere. Moldova devine dependentă de exportul doar a unor categorii de mărfuri, cum ar fi produsele agroalimentare, textilele. Gradul de concentrare a exporturilor este foarte avansat. Spre exemplu, produsele alimentare, băuturile şi tutunul au deţinut 36% din exportul total al Moldovei în 2005. Astfel, interdicţia impusă de Moscova la băuturile alcoolice semnifică totodată că exporturile au un foarte înalt grad de concentrare şi din punct de vedere geografic. Gradul redus de competitivitate a producţiei şi serviciilor autohtone, condiţionat de costurile ridicate şi management ineficient, face producţia moldovenească mai puţin solicitată pe pieţele externe.

În acelaşi timp, Moldova nu a utilizat suficient preferinţele comerciale acordate de ţările occidentale pe motivul neconformării la sistemele internaţionale de standardizare, certificare şi control al calităţii. În ciuda faptului că de la 1 ianuarie 2006 Moldova beneficiază de sistemul comercial generalizat de preferinţe GSP+, exporturile moldoveneşti spre UE au evoluat foarte lent, iar pe unele poziţii chiar au scăzut. Exportatorii moldoveni nu şi-au revenit după “duşul rece” aplicat de Federaţia Rusă asupra vinurilor şi produselor alimentare moldoveneşti şi în acelaşi timp nu au reuşit să se conformeze, în cea mai mare parte, standardelor de calitate pentru ca producţia lor să fie competitivă pe piaţa UE. Deci anume în aceste direcţii guvernul ar trebui să ia măsuri urgente. Credem că Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006–2015, care recent a fost lansată de Guvern, va marca trecerea de la elaborarea unor strategii la implementarea practică a acestora şi nu va avea soarta precedentelor documente care s-au prăfuit pe rafturile mai multor structuri guvernamentale.

Sectorul bancar

A crescut ponderea investiţiilor străine în sistemul bancar…

În cele opt luni ale a.c. cota investiţiilor străine în capitalul băncilor moldoveneşti a crescut cu 4,2%, pînă la 54,8% din totalul activelor. Comparativ cu perioada similară a anului 2005 ponderea capitalului străin în băncile din Republica Moldova a înregistrat o creştere de 3,3%. Ponderea capitalului străin a crescut după ce banca italiană Veneto Banca din Italia, care a cumpărat în luna mai a.c. întregul pachet de acţiuni al băncii comerciale Eximbank, majorînd capitalul acesteia cu cca 10 milioane euro.

Totodată, la sfîrşitul lui septembrie activele totale ale sistemului bancar din Moldova se cifrau la 20,5 miliarde lei (1,54 miliarde USD), în creştere cu 14,25% în cele opt luni ale anului şi respectiv 28,7% faţă de perioada similară a anului 2005. Capitalul acţionar al băncilor constituia 3,4 miliarde lei (255,8 milioane USD), în creştere cu 17,1% în ianuarie-august 2006. Cea mai înaltă cotă a investiţiilor străine în totalul activelor băncilor din Republica Moldova a fost înregistrată în anul 2003, de 61%.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet