Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Preţurile şi inflaţia

Inflaţia “trasă de coadă”…

Potrivit datelor BNS, în octombrie rata inflaţiei a constituit 0,8%. Aceasta a fost influenţată de creşterea preţurilor la produsele alimentare — cu 1,5%, a celor nealimentare — cu 0,4%, precum şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei — cu 0,5%.

Creşterea în luna de analiză a preţurilor la produsele alimentare a fost generată de majorarea preţurilor medii faţă de septembrie a.c. în special la produsele agricole precum roşiile — cu peste 30%, vinete — cu 7%, ardei dulci şi gogoşari — cu peste 6%, ouă dietetice — cu 12,5% şi mezeluri — cu peste 3%. Creşterea tarifelor la servicii în octombrie 2008 a fost înregistrată la serviciile asigurării cu apă potabilă şi de canalizare — cu peste 7%, serviciile hoteliere şi a staţiunilor sanatoriale — cu cca 6% şi serviciile alimentaţiei publice — cu cca 2%. Totuşi, pentru noiembrie preţurile la această categorie ar putea creşte ca urmare a majorării tarifului pentru livrarea agentului termic populaţiei.

De la începutul anului 2008 (octombrie 2008 faţă de decembrie 2007) nivelul inflaţiei a constituit 7,5% (informativ: în octombrie 2007 faţă de decembrie 2006 nivelul inflaţiei a marcat 10,7%). Creşterea preţurilor medii pe parcursul ultimelor 12 luni (octombrie 2008 faţă de octombrie 2007) a constituit 9,8% (octombrie 2007 faţă de octombrie 2006 — 14%).

Sectorul bancar

Sistemul bancar pare să nu fie afectat de criza financiară, deocamdată…

În prima săptămîna a lunii noiembrie curent depozitele în lei moldoveneşti ale persoanelor fizice în băncile comerciale locale s-au majorat cu 150 milioane lei. Potrivit datelor MEC pentru aceiaşi perioadă, depozitele persoanelor fizice în valută străină s-au micşorat cu 144,8 milioane lei, datorită aprecierii cursului de schimb a monedei euro faţă de leul moldovenesc.

În pofida mai multor consecinţe ale crizei financiare mondiale, creşterea depozitelor în lei denotă încrederea cetăţenilor în moneda naţională, precum şi în sistemul bancar, care potrivit mai multor referinţe (FMI, BM) pare a fi unul din cele mai stabile în regiune. Datele Băncii Naţionale a Moldovei arată că depozitele persoanelor fizice în băncile comerciale au constituit la jumătatea lui noiembrie a.c. 24 miliarde lei, inclusiv 14,4 miliarde în lei moldoveneşti şi 9,6 miliarde lei în denominate în valută străină. De la începutul anului curent soldul depozitelor în sistemul bancar s-a majorat cu cca 3,4 miliarde lei.

Comerţul extern

Exportul produselor alcoolice s-a majorat cu 76%…

În cele nouă luni ale a.c. exportul produselor alcoolice din Republica Moldova s-a majorat 76% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2007. Potrivit datelor agenţiei agroindustriale Moldova-Vin, exporturile au atins valoarea de peste 146 milioane USD, faţă de 83 milioane USD în 2007. Conform sursei citate, peste 86% din exporturi au avut ca destinaţie statele CSI, valoarea exporturilor constituind peste 126 milioane USD (cu 82% mai mult decît în 2007). Exporturile în UE au constituit ceva mai mult de 17 milioane USD (cu 42% mai mult decît în 2007), iar în alte ţări a fost exportată producţie alcoolică în valoare de cca 3 milioane USD (cu 38% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut).

Tradiţional, cele mai mari livrări de băuturi alcoolice au avut ca destinaţie Federaţia Rusă — 47,6 milioane USD, exporturile în Ucraina au constituit peste 35 milioane USD, iar în Belarus de peste 34 milioane USD. Potrivit Moldova-Vin, exporturile producţiei vinicole moldoveneşti către Kazahstan au atins 5 milioane USD, în România au fost exportate vinuri în valoare de peste 4 milioane USD, Cehia — 2 milioane USD, Azerbaidjan — peste 2 milioane USD, Georgia — 1,4 mln. USD şi SUA — 1,2 mln. USD.

Figura 1. Valoarea exporturilor vinicole moldoveneşti în T1-T3’2008, mln. USD

Sursa: Agenţia Agroindustrială “Moldova-Vin”, www.aamv.gov.md

Sectorul social

Avem din ce în ce mai mulţi pensionari…

Parlamentul a adoptat recent în prima lectură Proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS). Careva schimbări structurale nu prea au fost operate în acest buget. Totuşi, veniturile acestuia s-au majorat, dar în general este ceva absolut firesc odată ce numărul celor asistaţi de stat creşte an de an, în particular pe seama majorării numărului de pensionari. Au mai fost majorate îndemnizaţiile unice la naşterea copiilor, respectiv şi cele lunare pentru creşterea acestora. Şi în final, masura care de fapt o vor simţi-o angajaţii, este majorarea cu 1 p.p. pînă la 6% a contribuţiei din salariul acestora la BASS. Această majorare a contribuţiei salariaţilor la fondul ASS pare a fi o măsură explicabilă a statului. În primul rînd, numărul salariaţilor pe an ce trece este în scădere, respectiv şi veniturile la AS sunt mai mici. Doi, numărul pensionarilor de la an la an este în creştere, după cu am şi menţionat mai sus, fapt pentru care vor fi nevoie de mai multe resurse pentru întreţinerea acestora. Spre exemplu, ponderea populaţiei vîrstnice în total populaţie este de 15%, ceea ce este foarte mult.

În plus, pensiile urmează să fie indexate în proporţie de 20%, atît la rata inflaţiei cît şi creşterii salariului nominal mediu lunar. Urmare a acestui fapt, fondul de pensii va fi majorat cu cca 909 milioane lei şi va constitui cca 5,4 miliarde lei. Şi asta în mare parte pe seama creşterii contribuţiei sociale a angajaţilor. De fapt politica anilor aceştia în domeniu s-a dus mai mult pe salarii sociale decît pe elemente de politică socială, cum ar fi reforma sistemului de pensii despre care se vorbeşte de mai mult timp. În Moldova, spre exemplu, sînt peste 620 mii de pensionari.

Reforma sistemului de pensii…

De ceva vreme se vorbeşte de crearea fondurile nestatale sau private de pensii. În general, aceste fonduri sînt parte într-o piaţa financiară dezvoltată, însă la noi piaţa financiară sau piaţa de capital este într-o fază embrionară. Spre exemplu, contribuţiile angajaţilor la fondurile private de pensii ar fi atît o investiţie pentru o bătrîneţe mai liniştită şi stabilă, pe măsura contribuţiilor anuale, cît şi o soluţie să zicem durabilă pentru creditarea pe termen lung a agenţilor economici. Cu atît mai mult că aceste instituţii, de rînd cu băncile, formează de regulă în toată lumea aceeaşi piaţă financiară şi că legislaţia RM permite înfiinţarea unor astfel de fonduri.

O soluţie pentru depăşirea unei eventuale crize din sistemul de pensionare ar fi ca guvernul să identifice toate măsurile posibile pentru ca moldovenii plecaţi în străinătate cu contract de muncă, să se introducă obligativitatea de a contribui la sistemul de pensie în ţările în care lucrează, urmînd ca drepturile să fie transferate ulterior. Asta, în cazul în care Moldova are (sau va avea) asemenea acorduri cu ţările respective. În caz contrar, imigranţii moldoveni ar putea să contribuie din străinătate direct la sistemul de pensii autohton, deoarece siguranţa acestuia poate fi ameninţată pe viitor cînd o parte din emigranţi vor reveni la baştină.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet