Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Preţuri

Preţul de export la floarea-soarelui, stabilit în cadrul ultimei licitaţii organizate de Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei, a atins nivelul de 560 USD pentru o tonă, fiind cel mai înalt din ultimii ani. Experţi în agricultură au estimat că scumpirea reprezintă o tendinţă mondială, determinată de diminuarea producţiei şi de scăderea ofertei pe piaţa europeană. Pe de altă parte, oficiali de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare afirmă că majorările de preţ au avut loc, mai degrabă, ca urmare a diminuări ofertei pe piaţa internă.

Responsabili de la combinatul de producere a substanţelor oleaginoase “Floarea-Soarelui” din Bălţi, unicul producător de ulei vegetal din Republica Moldova în cantităţi industriale, sînt de părerea că scumpirea materiei prime nu va determina şi o majorare a preţurilor la ulei, cel puţin în prima jumătate a anului 2005. Potrivit lor, fabrica a achiziţionat deja cantitatea necesară de materie primă. În ultimele patru luni preţurile de export la floarea-soarelui au crescut de 2,4 ori. La sfîrşitul lunii septembrie, seminţele de floarea-soarelui erau comercializate la un preţ de 230 USD pentru o tonă.

Finanţe publice

Şeful statului cere dublarea veniturilor bugetare

Preşedintele Voronin a solicitat în cadrul ultimei şedinţe a colegiului Ministerului Finanţelor dublarea veniturilor bugetare în următorii patru ani. Din alocuţiunea preşedintelui, Ministerul Finanţelor trebuie să ţină cont de faptul că în următorii patru ani se preconizează crearea a 300 mii locuri de muncă şi majorarea de trei ori a pensiilor şi a salariului mediu lunar.

Urmează ca ministerul de resort să întreprindă eforturi pentru dublarea numărului de burse de studii finanţate de la buget în instituţiile de învăţămînt superior ale ţării, precum şi majorarea de 3 ori a burselor oferite studenţilor. Potrivit şefului statului, dublarea bugetului de stat constituie sursa care ar permite atingerea acestor obiective.

În context trebuie să menţionăm că în proiectul de buget pentru 2005 a fost prevăzută reducerea cotei impozitului pe venitul persoanelor fizice şi juridice. Mai mulţi economişti susţin că politica de relaxare fiscală va duce la extinderea bazei fiscale şi la majorarea veniturilor bugetare provenite din impozitele directe. Se mai estimează că în 2005 aceste venituri se vor ridica la circa 23% din totalul veniturilor bugetului consolidat. Totodată însă, impozitele indirecte prevalează asupra celor directe în acumularea veniturilor bugetare, cu o pondere de circa 65%.

Bănci şi asigurări

Evoluţia sectorului bancar

Situaţia financiară a sectorului bancar a înregistrat în 2004 o dinamică pozitivă. Capitalul de gradul I al instituţiilor financiar-bancare a atins o valoare 2 442 milioane lei (circa 196 milioane USD) fiind în creştere cu 20,34% faţă de începutul anului.

Creşterea capitalului de gradul I, care la sfîrşitul anului a înregistrat un nivel de 18,34% din totalul activelor, explică o capacitate de acoperire a unor eventuale pierderi pentru stabilitatea financiară a sistemului.

În anul 2004 activele totale ale băncilor comerciale au crescut cu 29,5%, pînă la 13,3 miliarde lei, creştere survenită în urma majorării cu 32,15% a obligaţiunilor, pînă la 10 737,5 milioane lei şi, respectiv, a capitalului acţionar cu 19,36%, pînă la 2575,5 milioane lei.

Credite

Potrivit datelor statistice ale BNM, soldul creditelor acordate de către băncile comerciale economiei moldoveneşti a depăşit 7,39 miliarde lei (echivalentul a 590 milioane USD) şi a înregistrat o creştere de 22% în comparaţie cu sfîrşitul anului 2003. Împrumuturile în lei moldoveneşti a crescut cu 23,2%, pînă la 4,27 miliarde lei, în timp ce soldul creditelor în valută străină s-a majorat cu 20,9% şi a atins valoarea de 3,12 miliarde USD.

În anul 2002 soldul creditelor în economie a crescut cu 34%, iar în 2003 — cu 44%. Totuşi, pe fundalul creşterilor din ultimii 2–3 ani, se estimează că pentru viitor o nouă creştere este imposibilă. Mai mulţi experţi susţin că resursele care asigurau ritmurile precedente de creştere au fost epuizate, iar noi factori, care ar stimula suplimentar influxul de bani în bănci nu se prefigurează.

Totodată, resursele creditare nu s-au ieftinit nici în 2004, chiar dacă rata inflaţiei a fost sub nivelul anului 2003. Rata medie a dobînzii la creditele în monedă naţională s-a menţinut în anul trecut la nivelul de 21%, iar la cele în valută străină de 11,3–11.6%.

Depozite

În acelaşi timp, soldul depozitelor la termen în băncile comerciale a înregistrat o creştere uluitoare de 75% în 2004 în comparaţie cu 2003. Statisticile băncii centrale făcute publice au arătat că soldul depozitelor la termen în lei moldoveneşti a atins nivelul de 2572,3 milioane lei, comparativ cu 1470 milioane lei la sfîrşitul anului 2003.

Factorii care au influenţat deponenţii să îşi plaseze economiile în bănci au fost creşterea salariului mediu pe economie, precum şi transferurile valutare ale cetăţenilor moldoveni aflaţi la muncă în străinătate. Soldul depozitelor la termen ale persoanelor fizice a constituit la sfîrşitul lunii decembrie 2265 milioane lei.

Suma totală a depozitelor în lei moldoveneşti atrase de bănci în anul trecut a atins o valoare de 3494 milioane lei. Chiar dacă a înregistrat o evoluţie lentă, ratele dobînzii la depozite au crescut în medie de la 14,8% la început de an pînă la 15,5% în decembrie 2004.

Asigurări

Inspectoratul de stat pentru supravegherea asigurărilor şi fondurilor nestatale de pensii a acceptat noile tarife la poliţele de asigurare “Cartea Verde” care au fost stabilite în euro şi nu în USD cum era pînă în prezent. Primele de asigurare şi structura taxelor tarifare la asigurarea de răspundere civilă auto au fost aprobate de Agenţia naţională a asigurătorilor de răspundere civilă ARCA.

O creştere substanţială a tarifelor la “Cartea Verde” a fost înregistrată pentru România, după ce aceasta a fost inclusă în zona europeană de tarificare a sistemului “Cartea Verde”. Pînă în prezent România era într-o zonă cu Ucraina şi Belarus. “Cartea Verde” procurată pentru România este de acum valabilă pentru toate ţările sistemului “Cartea Verde”, iar preţul acesteia pe un termen de 15 zile costă 46 euro, faţă de preţul vechi de 30 USD.

În acelaşi timp, “Cartea Verde” pentru Ucraina şi Belarus pe un termen de 15 zile este de 4 euro, pentru o lună — de 7 euro, 3 luni — 17 euro, 12 luni — 55 euro. Experţii în asigurări nu exclud că în prima jumătate a acestui an ar putea fi revăzute şi tarifele la “Cartea Verde” pentru Ucraina şi Belarus, situaţie dictată de piaţa acestor ţări. În prezent, dreptul de a emite “Cartea Verde” îl deţin cinci companii de asigurări din Moldova — “Carat”, QBE “Asito”, “Moldova-Astrovaz”, “Moldasig” şi “Edict” din Tiraspol.

Comerţ

Deficitul comercial în vizorul Guvernului

Guvernul a aprobat un plan de acţiuni care ar duce la diminuarea deficitului balanţei comerciale şi îmbunătăţirea situaţiei în domeniul comerţului exterior. Documentul obligă Departamentul Comerţului şi cel al Standardizări şi Metrologiei, împreună cu ministerele Sănătăţii, Agriculturii şi Industriei Alimentare să întreprindă măsuri pentru diminuarea importului de produse alimentare şi articolelor industriale pe care lipseşte informaţia de etichetare în limba română şi care nu corespund normelor igienico-sanitare.

În acelaşi timp, Executivul a obligat structurile de resort să intensifice controlul asupra mărfurilor ce se importă în regim preferenţial. În primul trimestru al anului curent Departamentul vamal va trebui, conform planului respectiv, să simplifice procedurile de export şi să minimalizeze pachetul de documente necesar pentru efectuarea exporturilor. În aceeaşi perioadă ministerele din blocul economic au fost obligate să elaboreze un program naţional de substituire a importurilor cu articole de producţie locală, precum şi un program de promovare a produselor ecologice.

Potrivit datelor statistice preliminare pentru 2004, exporturile au crescut cu 25,3%, înregistrînd o valoare de 990 milioane USD, iar importurile au sporit cu 29,4%, ridicîndu-se la 1,815 miliarde USD, deficitul balanţei comerciale fiind de 825 milioane USD.

Monitorizarea comerţului extern

Chişinăul va negocia cu Cabinetul de Miniştri al Ucrainei asupra unui protocol cu privire la aplicarea unui sistem de control dublu pentru unele produse în comerţul dintre cele două ţări. Tipurile de mărfuri ce ar putea să fie impuse verificării duble urmează să fie stabilite pe parcurs.

Experţii sînt de părerea că controlul suplimentar va avea drept scop securizarea frontierelor şi prevenirea situaţiilor de reexport ilegal al mărfurilor. Mecanisme similare sînt aplicate pe larg de către statele europene în monitorizarea exporturilor pe unele categorii de mărfuri.

În octombrie 2004, Uniunea Europeană şi Moldova au instituit un sistem de control dublu pentru exportul de produse siderurgice moldoveneşti în ţările UE. Acordul prevede că pentru livrările de produse metalurgice de provenienţă moldovenească în ţările UE în afara certificatului de calitate exportatorii trebuie să dispună în mod obligatoriu de autorizaţie de export eliberată de organele vamale ale Moldovei.

Moldova şi lumea

Salariile din Moldova sînt printre cele mai mici din Europa

Într-un clasament elaborat recent de Federaţia europeană a patronilor în funcţie de salariul minim şi care include datele pe 26 de ţări, Republica Moldova se situează pe penultima poziţie cu un salariu de 26 euro pe lună.

Republica Moldova devansează Rusia, care cu o medie de 19 euro ocupă ultimul loc în top şi se plasează imediat după Ucraina (36 euro), Bulgaria (62 euro), Serbia (73 euro) şi România (80 euro). Pentru comparaţie, salariul minim pentru ţări ca Belgia, Olanda sau Luxemburg variază între 1300 şi 1400 de euro.

Potrivit surselor oficiale ale Băncii Mondiale, Republica Moldova are un venit mediu anual de 450 euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă doar 10% din media Uniunii Europene. În acelaşi timp, salariul mediu pe economie în Moldova în termeni reali a crescut în 2004 cu 12% comparativ cu 2003. Acesta a constituit ceva mai mult de 1200 lei echivalentul a 75 euro.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet