Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Situaţia socioeconomică în perioada 1–14 februarie 2006
|
|
e-journal #67 |
Sectorul financiar-bancar
Şase bănci din Moldova deţin cca 77% din activele totale ale sistemului bancar…
Ritmul de creştere a activelor totale din sistemului bancar, in anul 2005, a constituit cca 35,5% sau cu 6% mai înalt decît în 2004 (29,5%). La 1 ianuarie 2006 activele sistemului bancar se cifrau la o valoare totală de peste 18 miliarde lei (cca 1,4 miliarde USD). Tendinţa înregistrată ne sugerează ńă principalul factor care a dus la creşterea activelor sînt afluxurile de depozite noi şi venituri. Aceasta este o dovadă a faptului că sistemul bancar continuă să demonstreze că este unul dintre cele mai dinamice sectoare din economie.
Cele 6 mari bănci (Moldova-Agroindbank, Banca de Economii, Victoriabank, Moldindconbank, Mobiasbancă, Banca Socială) deţin active între 1–4 miliarde lei. Lider după mărimea activelor rămîne, tradiţional, Moldova Agroindbank — cu 3,7 miliarde lei, urmată de Banca de Economii — cu 3,4 miliarde lei, Victoriabank — 2,08 miliarde lei, etc. Restul băncilor oscilează între 160 şi 900 milioane lei. Cel mai mare salt de creştere a activelor în anul 2005 a fost stabilit de Mobiasbancă — 73% (!), instituţie care a reuşit să urce o treaptă, de pe 6 pe 5, în clasamentul băncilor. Spectaculos au crescut, în 2005, şi activele Băncii de Economii (în care staul deţine 56% din pachetul majoritar de) — cu 49% şi Energbank — 46,8% (vezi graficul).
La sfîrşitul lui ianuarie 2006 Grupul austriac Raiffeisen International, prin intermediul subsidiarei Raiffeisen Bank Romania, a deschis o reprezentanţă la Chişinău. Băncile locale nu sînt prea încîntate de prezenţa grupului austriac, din cauză că acesta ar putea să le strice “socotelile” financiare prin practicarea unor dobînzi inferioare actualelor pe sistem. “Gurile rele” de la Chişinău spun că, neoficial, BNM s-a opus intrării pe piaţa a Raiffeisen Bank, probabil motivul fiind lobying-ul băncilor mari fiindcă ar fi împotriva anumitor interese. Cert este una: intrarea băncilor străine pe piaţa din Moldova ar genera o adevărată concurenţă în sistem şi probabil o creştere pronunţată a ISD (investiţii străine directe).
În 2005 volumul depozitelor bancare a sporit în mediu cu 43%…
Totodată, unul dintre indicatorii de bază, capitalul de gradul I a crescut cu 437,1 milioane lei în 2005 sau 18% şi a constituit 2 871,2 milioane lei. Evoluţia acestui indicator a contribuit la consolidarea stabilităţii pe ansamblul băncilor. Cota investiţiilor străine în capitalul bancar a constituit 50,6% în 2005. Aceasta s-a diminuat cu 1,8% faţă de 2004 şi a fost determinată în principal de ritmurile mai accentuate investire a oamenilor de afaceri locali decît a celor din străinătate.
Alţi doi indicatori financiari, rentabilitatea activelor (RA) şi a capitalului acţionar (RC), au constituit pentru anul 2005 — 3,2% şi respectiv 17,3%, fiind în descreştere nesemnificativă cu 0,5 p.p. faţă de finele anului 2004. Diminuarea în cauză a fost determinată de ritmurile mai înalte de creştere ale activelor şi capitalului acţionar comparativ cu ritmurile de creştere ale profitului băncilor. De menţionat că acesta din urmă, provenind, în principal, din activitatea de creditare, a fost influenţat de reducerea în anul trecut a dobînzilor aferente, fapt ce a condiţionat o finanţare mai consistentă a economiei.
În structura activelor, la situaţia din 1 ianuarie 2006 majorarea depozitelor persoanelor fizice cu cca 42% pînă la 6, 89 miliarde lei şi a depozitelor persoanelor juridice cu 45,4% pînă la 6,34 miliarde lei demonstrează o stabilitate în creştere a sistemului bancar din Moldova.
Sursa: BNM şi calculele noastre
Comerţul extern
Moldova are exporturi mai mici decît deficitul comercial…
Statistica arată că comerţul exterior al Republicii Moldova în 2005 a crescut cu 23,5% şi a constituit cca 3,4 miliarde USD. În acelaşi timp s-a înregistrat un deficit comercial enorm, acesta fiind de 1, 22 miliarde USD (estimat la peste 40% din PIB). Moldova de fapt are exporturi (în 2005 acestea s-au cifrat la 1,09 miliarde USD) mai mici decât deficitul comercial. Este interesant că băuturile alcoolice, produsele alimentare şi tutunul constituie 36,3% din exporturile moldoveneşti.
În pofida barierelor fitosanitare şi veterinare impuse de Rusia, precum şi incertitudinile asupra relaţiilor comerciale, această ţară se situează pe primul loc. Exporturile moldoveneşti au înregistrat o valoare de 347,52 milioane USD dolari, importurile din Rusia au constituit 273,64 milioane USD. În ţările UE Republica Moldova a exportat mărfuri în valoare totală de 324,27 milioane USD, însă a importat în sumă de 752,35 milioane USD.
Exporturile moldoveneşti spre UE ar putea creşte după includerea Republicii Moldova, de la 1 ianuarie 2006, în sistemul de preferinţe comerciale extinse GSP+. Pe de altă parte, experţii afirmă că exporturile nu vor avea o creştere pronunţată, ci o evoluţie lentă, din cauza că acestea nu acoperă produsele în care Moldova are avantaje competitive, în primul rînd produsele agroalimentare. Oficialii moldoveni sînt interesaţi de obţinerea unor Preferinţe Comerciale Autonome, preferinţe prevăzute în Planul de Acţiuni pe care Moldova l-a semnat cu UE în 2005.
Arhiva
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 |
