Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #41 |
Potrivit ultimului raport privind procesul tranziţiei la economia de piaţă al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Republica Moldova este catalogată drept o ţară cu un ritm relativ lent al reformelor, dar care are un rezultat peste medie, 2,7 faţă de nivelul maxim de 4,5 puncte. Aceeaşi opinie, privind faptul că tempoul de implementare a reformelor este lent în Moldova, au exprimat-o şi experţii Agenţiei Internaţionale de Evaluare Financiară FITCH Ratings.
În raportul elaborat de BERD, pe o scară a tranziţiei între ţările-membre ale CSI, Republica Moldova devansează Azerbaidjanul, Tadjikistanul, Uzbekistanul, Belarusul şi Turkmenistanul, însă este devansată de Rusia, Ucraina, Georgia, Armenia, Kazahstan şi Kîrgîzstan. BERD apreciază că succese notorii au înregistrat ţările din Europa Centrală, unde Ungaria este în topul clasamentului, fiind urmată de Cehia, Slovenia, Estonia şi Letonia, ţări care au fost încurajate anume de perspectiva calităţii de membru al Uniunii Europene. Turkmenistanul şi Belarusul sînt apreciate de BERD ca state cu un nivel foarte scăzut al reformelor, cu un punctaj de sub 1,5.
În cei zece ani de cînd a lansat primul proiect de împrumut în Republica Moldova, BERD a implementat proiecte în valoare totală de peste 170 milioane de USD, fiind singurul investitor financiar occidental care a plasat mijloace atît în proiecte guvernamentale, cît şi în cele private. În total, 29 proiecte de investiţii care reprezintă 0,9% din sumele direcţionate de BERD în ţările în dezvoltare din Europa Centrală şi de Est şi în Asia Centrală au fost plasate în Republica Moldova. Cele mai importante resurse financiare, în valoare de peste 50 milioane de dolari, au fost direcţionate spre sectorul financiar-bancar din ţară.
Consiliul director al Băncii Mondiale a aprobat la 11 noiembrie, la Washington, Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS) şi a declarat disponibilitatea de a acorda Guvernului de la Chişinău asistenţa financiară pentru realizarea acesteia. Valoarea asistenţei financiare va fi stabilită la 14 decembrie 2004, cînd Consiliul director al BM va examina şi va aproba noua Strategie de Asistenţă pentru Moldova, prevăzută pentru următorii trei ani.
În acelaşi timp, oficialii BM şi-au exprimat îngrijorarea în cîteva domenii, în care politica Guvernului nu corespunde prevederilor SCERS. În context, au fost numite ritmul încet în promovarea reformelor structurale şi nivelul înalt de imixtiune a Guvernului în activitatea economică. Consiliul director al BM a recomandat autorităţilor moldoveneşti să-şi modifice politica ce ţine de monopolul de stat, eliberarea licenţelor, consolidarea funciară şi subvenţiile în agricultură, reforma pensiilor şi de privatizare.
În caz de implementare cu succes a acestora, valoarea asistenţei financiare, acordate Moldovei de către BM, va fi majorată cu 50%. Se preconizează că Guvernul va delega mijloacele obţinute de la BM spre investiţii în dezvoltarea serviciilor rurale, asistenţei sociale, învăţămîntului, infrastructurii, în susţinerea businessului mic şi mijlociu. Mai mulţi experţi independenţi au calificat strategia drept un document “neviabil”, iar 95% din acţiunile SCERS nu prevăd o îmbunătăţire a situaţiei deja existente în Republica Moldova, de aceea strategia este mai mult ca “o notă de plată” pentru Banca Mondială, înaintată sub pretextul de a soluţiona unele probleme considerate prioritare.
SCERS este un document de politici economice şi acţiuni ce urmează să fie implementate în 2004–2006 pentru a realiza o creştere economică durabilă şi reducerea sărăciei. Documentul prevede, în particular, reducerea în jumătate, pînă în anul 2015, a numărului de oameni cu venituri zilnice sub 2,15 dolari, de la 39,8% în anul 2002 pînă la 18,0% în 2015. Circa 60% din fondurile necesare pentru realizarea acţiunilor SCERS, cheltuieli evaluate la 9,2 miliarde lei, urmează să fie acoperite din credite şi finanţări nerambursabile externe. Principalul scop al Strategiei este obţinerea creşterii economice pe calea menţinerii stabilităţii macroeconomice, îmbunătăţirii mediului de afaceri şi urgentarea reformelor structurale, consolidarea dezvoltării resurselor umane pe calea îmbunătăţirii situaţiei în domeniul învăţămîntului şi sănătăţii, ridicarea nivelului protecţiei sociale şi reducerea sărăciei.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 |