Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 29 martie – 11 aprilie 2006

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #71 |

Preţurile şi inflaţia

În T1’2006 rata inflaţiei a constituit 4,8%…

În luna martie nivelul inflaţiei a crescut cu 1,5%, iar cumulativ în T1’2006 s-a înregsitrat o rată a inflaţiei de 4,8%. În luna martie, indicele preţului de consum (IPC) la produsele alimentare a crescut cu 1%, la produsele nealimentare — cu 0,8%, iar tarifele la serviciile prestate populaţiei s-au majorat cu 3,2%.Creşteri semnificative ale preţurilor au fost înregistrate la serviciile prestate populaţiei, în special s-au majorat tarifele pentru prestarea serviciului de alimentare cu gaze din reţea. Dacă ritmurile de creştere a inflaţiei se vor păstra şi pentru perioada imediat următoare, proganoza guvernamentală pentru inflaţie de 10% ar putea fi depăşită.

În acelaşi timp Fondul Monetar Internaţional (FMI) a avertizat, într-un raport, că preţurile ridicate ale produselor energetice intensifică dezechilibrele şi riscurile unei crize mondiale. “Dezechilibrele economice mondiale vor rămîne probabil ridicate atîta timp cît petrolul va rămîne scump, crescînd riscurile unei ajustări bruşte şi dezordonate”, arată raportul FMI.

Comerţ extern

În ianuarie-februarie 2006 exporturile moldoveneşti au crescut cu doar 2,3%…

În perioada ianuarie-februarie 2006, volumul mărfurilor moldoveneşti destinate exportului a crescut cu doar 2,3%. În valoare bănească acesta a constituit 158,1 milioane USD. Ponderea la export — cca 90%, au deţinut-o produsele alimentare, băuturile şi tutunul, urmate de materialele textile, produsele vegetale, maşini şi aparate, echipamente electrice, încălţăminte, mijloace şi materiale de transport, piei brute şi tăbăcite, blănuri, etc.

Cît de aproape este pericolul unei crize?

Totodată, pentru aceiaşi peroadă importurile au crescut cu peste 30%, faţă de ianuarie-februarie 2005. Balanţa comercială în primele două luni a.c. este cu un deficit de 171 milioane USD şi a fost de 1,7 ori mai mare faţă de cel înregistrat în perioada similară a anului 2005. Deficitul mare a fost generat în special de majorarea tarifelor la importul gazelor naturale din Rusia. Consecinţele relaţiilor comerciale (exporturile produselor moldoveneşti pe piaţa din FR) de pe segmentul rusesc al Moldovei ar putea să distorsioneze şi mai mult economia ţării

Cît de aproape este pericolul unei crize ? Pe termen lung, adîncirea fără control a deficitului comercial (cît şi a celui de cont curent), a dezechilibrului dintre capacitatea de a exporta si nevoia de bunuri şi servicii importate induce un risc. Risc pe care şi reprezentanţii FMI l-au arătat cu degetul în repetate rînduri autorităţilor de la Chişinău. Teama FMI vizează mai degrabă un termen mediu şi lung, deoarece economia Moldovei este una deschisă şi dependentă de exterior şi tot ce se întîmplă în economia regională şi mondială ne influenţează şi pe noi.

CEFTA — o punte de accedere în UE…

Aderarea Republicii Moldova la CEFTA ar putea îmbunătăţi situaţia pentru exportul produselor moldoveneşti şi diversificarea partenerilor comerciali. Pe 6 aprilie la Bucuresti a avut loc o întîlnire a premierilor din statele membre CEFTA şi a celor aspirante, printre care şi Republica Moldova. De fapt, Romania deţine în acest an preşedinţia acordului, la care mai participă în prezent Croaţia, Bulgaria şi Macedonia, dar la care doresc să adere Albania, Serbia-Muntenegru, Republica Moldova şi Bosnia-Hertegovina. CEFTA (Central European Foreign Trade Agreement) a fost format în 1992 de Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia, iar Slovenia, Romania, Bulgaria şi Croaţia au intrat în anii următori. Acordul se voia un înlocuitor al CAER şi un exerciţiu, o formă de pregătire a statelor din centrul şi estul Europei pentru aderarea la UE.

Sectorul financiar-bancar

În 2005 transferurile valutare doar prin băncile comerciale au fost peste 680 milioane USD…

Potrivit datelor BNM în 2005 volumul remitenţelor băneşti efectuate prin intermediul băncilor comerciale de către cetăţenii Republicii Moldova aflaţi în străinătate a crescut cu 260,8 milioane USD faţă de 2004 şi a constituit 683,24 milioane USD. Din valoarea totală, cca 498 milioane USD sau 72% din acestea reprezintă transferurile prin sistemele rapide de plăţi. În plus, trebuie să ţinem cont de faptul că o parte din bani intră în Moldova prin alte mijloace decît cele utilizate de bănci cum ar fi “transferurile prin autobus”, astfel că suma totală a remitenţelor este estimată de către unii analişti la peste 1 miliard de USD. Experţii independenţi, cît şi cei de la FMI şi BM, estimează că volumul remitenţelor ar putea să scadă în următorii ani datorită reunificării familiilor celor plecaţi peste hotare.

În 2005 cele mai consistente transferuri de valută prin sistemul bancar le-au efectuat moldovenii care muncesc în Rusia şi Italia, 277,4 milioane USD şi, respectiv, 135,3 milioane USD. Cu o pondere de cca 41% din totalul mijloacelor băneşti transferate prin sistemul bancar de către persoanele fizice în anul 2005, Rusia este destinaţia care aduce cele mai mari remitenţe. Remitenţele băneşti din străinătate prin intermediul sistemului bancar au crescut continuu în ultimii ani. Astfel, în anul 1999 volumul acestora a constituit 89,62 milioane USD, în 2000 — 152,94 milioane USD, 2001 — 211,99 milioane USD, 2002 — 254,12 milioane USD, 2003 — 317,29 milioane USD, 2004 — 422,41 milioane USD şi 2005 — 683,24 milioane USD. Acest fapt ne vorbeşte în mare parte despre creşterea numărului de emigranţi în ultimii ani.

Valoarea transferurilor băneşti din străinătate între 2000-2005

Sursa: BNM şi calculele noastre

Finanţe publice

În T1’2006, veniturile acumulate la bugetul de stat s-au majorat cu peste 15%

În T1’2006 veniturile acumulate la bugetul de stat au constituit 2089 milioane lei (160,5 milioane USD). Acestea au crescut cu 15,3% faţă de T1’2005. Veniturile de bază se estimează la cca 1,87 miliarde lei şi au crescut faţă de perioada respectivă a anului 2005 cu 17%. În perioada de referinţă, din contul bugetului de stat au fost efectuate cheltuieli estimate la peste 1,88 miliarde lei sau cu cca 18% mai mult decît în ianuarie-martie 2005.

Cheltuielile de bază au constituit cca 1,65 miliarde lei şi s-au majorat cu 21,2%. Acestea au fost direcţionate în mare parte achitării salariilor angajaţilor instituţiilor finanţate de la bugetul de stat, a pensiilor, indemnizaţiilor viagere şi alocaţiilor lunare de stat pentru invalizii de război şi participanţii la cel de-al doilea război mondial, pentru plata burselor, finanţarea investiţiilor capitale etc.

Mediul de afaceri

Prognozele EIU pentru Moldova nu sunt prea optimiste…

Analiştii al EIU (Economist Intelligence Unit) pentru Europa Centrala şi de Est, arată ca principalele probleme de “ajungere din urmă” ar putea întârzia nedorit de mult Moldova ca nivel de trai faţă de restul Europei. Puncte slabe: reformele economice inconsecvente şi fragile, climatul investiţional sărăcia, legislaţia încă nearmonizată cu UE, etc.

Potrivit EIU, creşterea Moldovei nu poate fi mai rapidă faţă de estimările de mai jos deoarece dezvoltarea instituţionala e modestă, deşi se tot încearcă îmbunătăţirea, sistemul legislativ are deficienţe (deşi încearcă să fie armonizat), iar sporul demografic este total nefavorabil (ratele prevăzute de îmbătrînire a populaţiei sînt negative, iar exodul tinerilor fiind foarte pronunţat) şi există o relaţie nefericită între ritmul de creştere a populaţiei şi îmbătrînire. Aşadar, cum se văd şansele Moldovei de la Londra?

Potrivit calculelor EIU, în perioada 2006–2007 economia Moldovei va avea un ritm de creştere mai lent decît cel înregistrat în 2004–2005, iar PIB-ul ar putea creste cu 5,5% anul acesta si cu 5% în 2007. In fine, cererea interna ar putea creste şi în 2006, în timp ce exporturile vor rămîne la acelaşi nivel ca în 2005, sau chiar diminua puţin. Datorita creşterii consumului local, exporturile vor influenţa în mai mică măsura evoluţia PIB, per ansamblu.

…totodată agenţia Fitch Ratings a reconfirmat calificativul acordat Moldovei

În acelaşi timp, agenţia internaţională de evaluare financiară Fitch Ratings a reconfirmat recent calificativul acordat Republicii Moldova pentru angajamentele externe pe termen lung în valută străină şi monedă naţională la nivel de “B-” şi, respectiv, “B” şi a apreciat perspectiva pentru ratingurile acordate drept “stabilă”. Fitch IBCA a mai reconfirmat rating-ul pentru angajamentele în valută străină pe termen scurt la nivel de “B”. Rating-ul riscului de ţară a fost menţinut la nivel de “B-”. Este a doua oară cînd Agenţia Fitch reconfirmă calificativul acordat Moldovei pentru angajamentele externe şi interne, iar prognoza este apreciată drept “stabilă”.

Piaţa muncii

În anul 2005 numărul şomerilor s-a redus cu 11% faţă de 2004…

Anul trecut pe piaţa forţei de muncă s-au obeservat nişte tendinţe pozitive cum ar fi spre exemplu reducerea numărului oficial de şomeri, iar rata şomajului a înregistrat 7,3% faţă de 8,1%, în anul 2004. Potrivit datelor Biroului Internaţional al Muncii numărul şomerilor în Republica Moldova în 2005 a constituit cca 104 mii de persoane şi a scăzut cu 11% faţă de anul 2004. În perioada de referinţă, şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii — cca 58% din numărul celor fără un loc de muncă înregistraţi şi persoanele cu domiciliu în mediul urban — 70% din total.

…însă datele oficiale nu oferă o imagine completamente corectă a situaţiei

În acelaşi timp, din rîndul şomerilor, 85% erau persoane cu experienţă de muncă. În plus, trebuie să lăm în calcul că în mediul rural rata şomajului ar putea-o depăşi pe cea oficială. În acelaşi timp, nu toate persoanele care nu au un loc de muncă (sau un loc permanent) sînt înregistraţi ca şomeri, situaţie ce favorizează o rată a şomajului mai mică. Mulţi sînt de părerea că dacă o bună parte din cei ce se află la munci peste hotare nu ar fi emigrat, rata actuală a şomajului ar fi fost mult mai mare. În 2005 şomerii au beneficiat de alocaţii în sumă de 489 de lei, în medie. Pentru primele două luni ale a.c., alocaţia pentru şomaj a fost de 482 de lei. În 2005, populaţia ocupată în cîmpul muncii a constituit 1,318 milioane persoane şi s-a menţinut la nivelul anului 2004.