Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Moldova şi lumea

Nu este exclusă o ieftinire a gazelor naturale

Moldova şi Federaţia Rusă vor renegocia protocolul de modificare a acordului care vizează aplicarea TVA pentru gaze şi produse petroliere. La întrevederea informală de la Astana, Kazahstan, dintre prim-ministrul Republicii Moldova Vasile Tarlev şi omologul său rus Mihail Fradkov s-a decis ca în timpul apropiat să fie revăzut Acordul privind principiile generale de aplicare a impozitelor indirecte. Potrivit acestuia, TVA se aplică după principiul destinaţiei pentru toate produsele cu excepţia gazelor naturale şi a produselor petroliere. Partea moldovenească a solicitat să fie exclusă definitiv actuala cotă de TVA pentru gaze şi produse petroliere de 18%. Premierul rus a acceptat iniţiativa Chişinăului.

Această decizie a Moscovei, susţin experţii, este binevenită şi demnă de a fi salutată, deoarece în cazul în care Moscova va satisface solicitarea Chişinăului, nu este exclus scenariul unei ieftiniri a gazelor importate din Federaţia Rusă. Iniţiativa Chişinăului survine în momentul în care şi în Codul fiscal al Federaţiei Ruse au fost introduse modificări ce prevăd o TVA la cota zero pentru toate produsele exportate.

Totodată, anticipînd o evoluţie a evenimentelor, o eventuală ieftinire a gazelor naturale, după cum am menţionat anterior, va fi condiţionată şi de cursul negocierii preţurilor de către societatea Moldovagaz şi concernul rus Gazprom, acesta din urmă solicitînd în mai multe rînduri majorarea tarifelor pentru gazele furnizate Republicii Moldova.

Piaţa muncii

Restanţele la plata salariilor sînt în creştere

Recent, din iniţiativa şefului Cabinetului de miniştri a fost creat un grup de lucru guvernamental, format din reprezentanţi ai mai mult ministere şi departamente, cu misiunea de a evalua situaţia privind plata salariilor şi achitarea restanţelor salariale, după ce s-a constatat că, potrivit datelor Departamentului de Statistică şi Sociologie (DSS), există restanţe la remunerarea muncii. În acelaşi timp, factori de decizie din cadrul Ministerului de Finanţe au declarat că începînd din luna martie 2002 nu există datorii la plata pensiilor şi salariilor angajaţilor bugetari, precum şi că au fost lichidate toate datoriile istorice, iar salarizarea se efectuează lunar numai în numerar.

Noua comisie urmează să întreprindă, potrivit declaraţiilor făcute de primul-ministru, “măsuri extraordinare şi urgente” de lichidare a restanţelor agenţilor economici pentru remunerarea muncii angajaţilor, în caz de constatare a acestora. Grupul va efectua un control strict al procesului de achitare a salariilor de către agenţii economici şi va asigura mobilizarea tuturor întreprinderilor, instituţiilor vizate şi sindicatelor de ramură pentru achitarea la termen a salariilor lucrătorilor, conform legislaţiei în vigoare.

Potrivit unui raport al DSS, restanţele salariale totale pe economie erau la 1 august a.c. de 187 milioane lei. Cele mai mari restanţe la plata salariilor au fost înregistrate pentru lucrătorii din agricultură, respectiv 95,16 milioane lei, în învăţămînt datoriile la remunerarea muncii au crescut cu aproape 1,5 milioane lei. Salariul mediu pe economie a fost în luna august de 1150 de lei (95 USD). Cel mai mare salariu în august l-au avut angajaţii din instituţiile financiare şi bancare — în medie 3 583 de lei. Salariile medii pentru angajaţii din învăţămînt şi sănătate au fost de 716 lei şi 863 lei, respectiv. Valoarea estimativă a coşului minim de consum în luna august a fost de 1386 lei (116,13 USD).

Politici macroeconomice

Problema datoriei externe

Datoria externă brută a Republicii Moldova a fost evaluată la 30 iulie a.c. în mărime de 1 miliard 896,32 milioane USD, se arată într-un raport al Băncii Naţionale referitor la evoluţia datoriei externe. Din acestea datoriile Guvernului deţin o cotă de 36,2% în total, ale Băncii Naţionale — 7%, ale băncilor comerciale — 2,4% şi ale altor sectoare — 54,4%. Tot în acest raport este inclusă şi datoria pentru resursele energetice în mărime de 295,26 milioane USD. Datoria publică şi public garantată, care implicit include datoriile Guvernului şi BNM, precum şi datoria privată garantată de Guvern, este în mărime de 874,62 milioane USD. Cea mai mare pondere în datoria externă a Republicii Moldova este deţinută de împrumuturi şi titluri de angajamente, inclusiv arieratele la ele — 71,4% din total.

Istoria economică postbelică cunoaşte numeroase cazuri cînd ţările care nu dispuneau de suficiente resurse financiare acceptau datorii externe temporare pentru a realiza progrese economice durabile în interior. Din păcate, aceasta nu este şi cazul Moldovei. Datoria externă totală de 1,9 miliarde USD este echivalentă cu 84% din PIB pentru 2003, nivel care este mult peste media pe categoria ţărilor subdezvoltate — circa 35%. În proiectul Legii bugetului de stat pentru 2005, aprobat de Guvern, este prevăzut că pentru achitarea datoriei externe a statului în anul viitor vor fi alocate 31,2 milioane USD. Pentru achitarea datoriei externe de bază, garantată de Guvern, vor fi alocate 28,8 milioane USD, iar pentru plata dobînzii — 2,4 milioane USD. Pe parcursul ultimilor ani, Moldova s-a aflat într-o stare permanentă de insolvabilitate tehnică, pe care, cel puţin în mod indirect, o recunoştea de fiecare dată cînd tergiversa achitarea următoarei tranşe din datorie pînă în ultima clipă a scadenţei sau cînd solicita disperat o nouă restructurare a datoriilor.

Anul agricol bun nu temperează suficient inflaţia

Producţia record de grîu de anul acesta (830 mii tone), pe lîngă creşterea substanţială a consumului, va ajuta Republica Moldova sa realizeze un ritm înalt de creştere economică. O estimare anunţată de autorităţi în mai multe rînduri arată că acesta ar putea atinge 7% din PIB, nivel situat peste prognoza iniţială de creştere pentru acest an (6%), precum şi peste estimările ulterioare, care avansau cifre precum 6,5%. Contribuţia anului agricol bun se face simţită însă mult mai puţin prin efecte benefice în evoluţia ratei inflaţiei.

În ciuda producţiei record, preţurile produselor agroalimentare au întîrziat să consemneze scăderi semnificative. Astfel, la nivelul întregului sector, preţurile s-au majorat chiar cu 0,2%, cele mai mari creşteri înregistrîndu-se la carne (plus 3,4% la preţul cărnii de porc, plus 1,8% la carnea de vită, plus 1,3% pentru preparatele din carne). În aceste condiţii, rata inflaţiei a coborît la 0,5% în luna august, de la nivelul record de 1,3% atins în iulie, însă s-a situat cu 0,2 puncte peste nivelul consemnat în luna august a anului trecut. În creştere s-a situat, astfel, şi rata anuală a inflaţiei, care a ajuns în august la 12,4%.

Alături de creşterea preţurilor la produsele agroalimentare, la inflaţia din august au mai contribuit scumpirile la produsele petroliere importate. La combustibili preţurile au crescut cu 12%. Prima lovitură a scumpirii carburanţilor au primit-o şoferii amatori, care se văd siliţi să-şi micşoreze consumul pe măsura buzunarelor. Tot ce presupune transport de persoane sau de mărfuri va fi mai costisitor, şi astfel va fi inclus în preţurile produselor sau al tarifelor, fiindcă toate mărfurile au în structura lor costuri legate de transport. În medie, costurile de transport vor creşte cu 2–5% şi se vor vedea în măriri de preţuri la mai toate produsele.

Cu siguranţă că unii comercianţi vor încerca scumpiri mai puternice, dar nu credem că vor avea şanse să reziste. Piaţa s-a aşezat şi nu mai acceptă măriri de 30% ale preţurilor cu argumentul costurilor. Deşi sînt în pragul alegerilor, nu este exclus ca guvernanţii să fie siliţi să ridice şi preţurile transportului public. Este evident că mai devreme sau mai tîrziu o să apară un efect al scumpirilor carburanţilor. Pentru moment scumpirile carburanţilor au fost simţite de către agenţii economici care trebuie să-şi reducă din costuri sau să le acopere cerînd mai mulţi bani pe un produs.

În prima jumătate a anului, creşterile de preţuri s-au suprapus pe o expansiune a consumului cu 9%, acesta contribuind la creşterea PIB-ului în primele şase luni cu 6,1% în termeni reali. Vînzările au avansat în această perioadă cu 14,1%. Din păcate, o mare parte a creşterii consumului a fost susţinută de mărfurile aduse din străinătate. Importurile au avansat, astfel, mult peste creşterea consemnată de exporturi, aşa încît, în primul semestru al anului 2004, soldul balanţei comerciale a înregistrat un deficit de 380 milioane USD.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet