Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 1–15 aprilie 2008

Preţurile şi inflaţia

În luna martie indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut cu 1,1% faţă de februarie 2008. În particular, preţurile la produsele alimentare au crescut cu 1,7%, la cele nealimentare — cu 0,7%, iar cele pentru serviciile prestate populaţiei — cu 1,1%. În perioada de referinţă creşteri mai considerabile a preţurilor la produsele alimentare au fost înregistrate la: carne, fructe proaspete şi ulei vegetal, în medie cu peste 5%. În perioada de referinţă au crescut vizibil tarifele pentru prestarea serviciilor la populaţie cu cca 4%. Mai mult decît atît, de la începutul anului au crescut foarte mult preţurile la tranzacţiile imobiliare, cu cca 15%. De la începutul anului 2008 (martie 2008 faţă de decembrie 2007) nivelul inflaţiei cumulative a constituit 4,1%. Pentru comparaţie, în martie 2007 faţă de decembrie 2006 nivelul inflaţiei a fost 2,1%.

Băncile centrale ar trebui să monitorizeze mai atent preţurile la imobil…

Un recent raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI) spune că băncile centrale ar trebui să monitorizeze mai atent preţurile la imobiliare. În plus, băncile centrale ar trebui să ia în calcul preţurile de pe piaţă imobiliară în momentul în care i-au decizii asupra dobînzii de politică monetară. Criza creditelor neperformante din SUA, care a dus la falimentarea unor bănci importante, la concedierea a zeci de mii de oameni şi la pierderea casei de către mii de persoane care nu mai puteau să-şi achite creditul, a readus problema creditării în prim-plan.

În Moldova, de exemplu, BNM a crescut rata dobînzii de bază pînă la 16,5%, decizie ce a obligat mai multe bănci importante să-şi aprecieze dobînzile la creditele acordate. Însă o dobîndă de referinţă mare practicată de banca centrală înseamnă dobînzi mai mari la creditele acordate de către băncile comerciale, care determină scăderea nivelului de împrumut şi, în final, scăderea cererii de pe piaţa imobiliară. Ponderea pieţei imobiliare este însă diferită de la stat la stat, mai ales în funcţie de stadiul de dezvoltare al pieţei creditelor imobiliare. FMI subliniază în acest raport că diferenţele dintre state sunt destul de mari în ceea ce priveşte creditarea, dînd ca exemple SUA, care pînă recent avea o dobîndă de referinţă mică, ceea ce facilita accesul la credite imobiliare, şi Franţa, unde politica de acordare a creditelor este mai strictă.

Căderea unei pieţe imobiliare nu înseamnă numai scăderea preţurilor. Ea poate determina, de la caz la caz, falimentele unor bănci care au acordat credite garantate cu proprietăţi care acum valorează mult mai puţin, poate duce la concedierea a zeci de mii de persoane, de la agenţi imobiliari la bancheri, şi, nu în ultimul rînd, poate afecta creşterea economică a unui stat.

Sectorul bancar

Dobînzile la depozite ajung din urmă inflaţia…

Promoţiile băncilor locale şi noile oferte fac mai atractivă economisirea, dobînda medie la depozitele în lei ajungînd la aproape 16%. În ultima lună, dobînda medie anuală la economiile în lei a crescut cu peste 0,5%. După ce, la sfîrşitul anului trecut, dobînzile la depozite s-au situat chiar sub nivelul inflaţiei, în momentul de faţă, acestea au început să recupereze din diferenţa faţă de creşterea preţurilor. Băncile au fost somate să crească dobînzile aferente economiilor ca urmare a majorării ratei dobînzii de bază, de majorarea recentă a rezervelor minime obligatorii de către BNM, precum şi de aşteptările inflaţioniste înalte.

Dobînzile oferite de bănci pentru depozite s-au înscris, în ultimele săptămîni, pe un trend ascendent. Pentru un depozit în lei, constituit pentru un termen de la 6 luni pînă la un an, unele bănci oferă o dobîndă medie anuală de peste 18%. Totuşi, creşterea dobînzilor la depozite nu au reuşit, încă, să devanseze nivelul creşterii preţurilor. După deducerea impozitului pe dobîndă şi a ratei inflaţiei, mulţi deponenţi sesizează, deseori, că nu iese în cîştig. Astfel, putem spune că dobînzile plătite de bănci la depozitele în lei sînt încă real negative.

Sectorul extern

Datoria externă totală a Moldovei constituie cca 77% din PIB…

Datoria externă totală a Republicii Moldova a crescut în 2007 cu peste 30% sau cu 776,5 milioane USD şi a atins valoarea de peste 3,3 miliarde USD ceea ce constituie cca 77% din PIB.

Potrivit datelor băncii centrale, datoria publică şi public garantată a crescut de la 876,4 milioane USD la finele anului 2006 pînă la 938,7 milioane USD la sfîrşitul lui 2007. În acelaşi timp, datoria externă privată negarantată a constituit peste 2,36 miliarde USD şi a înregistrat un avans de 43,4%. Statisticele BNM arată că la finele anului trecut împrumuturilor le-a revenit o pondere de 48,7% din totalul datoriei externe a Moldovei.

În 2007 BNM a primit de la FMI credite în valoare de cca 33,3 milioane USD şi a rambursat împrumuturi contractate anterior în sumă de 22,1 milioane USD. Totodată, sectorul guvernamental a beneficiat de 47,4 milioane USD şi a achitat plăti la împrumuturi şi titluri de valoare în valoare de cca 36 milioane USD. Astfel potrivit BNM, angajamentele externe sub forma de împrumuturi şi titluri de valoare, inclusiv arieratele la ele s-au majorat pe parcursul anului trecut pînă la peste 2,25 miliarde USD. Creşterea s-a produs în urma intrărilor nete (465,14 mln USD), acumulărilor nete ale arieratelor la dobîndă (7,15 mln USD), influenţei cursului de schimb al dolarului SUA faţă de alte valute (65,02 mln USD), precum şi al altor ajustări (10,75 mln USD).

Piaţa muncii

Minimul de existenţă în Moldova este de ceva mai mult de 100 USD…

În 2007 minimul de existenţă în Moldova a crescut cu 17,6% faţă de anul 2006 şi a constituit cca 1100 lei pe lună. Potrivit datelor BNS, nivelul minimului de existenţă pentru populaţia în vîrstă aptă de muncă a reuşit să fie acoperit de către toate persoanele ocupate în sectoarele economiei naţionale, cu excepţia celor din agricultură. În cazul persoanelor ocupate în activităţi financiare, salariul a depăşit minimul de existenţă de cca 4 ori, pentru activităţile de transporturi şi comunicaţii, construcţii — de 2,6 ori. Pe medii de reşedinţă, acest decalaj este datorat, în special, structurii diferite a cheltuielilor de consum şi ponderii mai mari a autoconsumului în mediul rural. În mediul urban coşul nealimentar a constituit 44,2% din minimul de existenţă, iar în rural — 34,4% (în medie pe total ţară acest indicator reprezintă 39,3%).

Pe categorii de populaţie valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în vârstă aptă de muncă — 1159,5 lei, şi în special în cazul bărbaţilor — 1227,0 lei. Pentru pensionari minimul de existenţă a constituit 943,4 lei şi reprezintă 85,8% din valoarea medie pe total populaţie. Mărimea medie a pensiei lunare stabilite conform situaţiei la 1 ianuarie 2008 a constituit 548,3 lei şi acoperă valoarea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie în proporţie de 58,1%.

Întreţinerea unui copil presupune alocarea în medie a 1002,7 lei lunar, cu o diferenţiere a acestui indicator în dependenţă de vîrsta copilului, de la 394,3 lei pentru un copil în vîrstă de pînă la 1 an şi pînă la 1118,8 lei pentru un copil în vîrstă de 7–15 ani. În condiţiile în care indemnizaţiile lunare pentru îngrijirea copiilor pînă la 1,5 ani constituie în medie 230,7 lei pentru persoanele asigurate şi 100 lei pentru cele neasigurate, aceste plăţi sociale acoperă necesarul pentru copii în vîrstă de pînă la 1 an în proporţie de 58,5% şi 25,4%.