Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Piaţa muncii

Principalii indicatori sînt în derivă…

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS) în T3’2010 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) în Republica Moldova a constituit aproape 1,314 milioane persoane, în descreştere cu cca 13 mii faţă de perioada similară a anului 2009. Disparităţi semnificative pe sexe şi medii în cadrul persoanelor active nu s-au înregistrat: ponderea bărbaţilor (51,2%) a depăşit neesenţial ponderea femeilor (48,8%), iar ponderea persoanelor active din mediul rural a fost semnificativ mai mare faţă de cea a populaţiei active din mediul urban (53,7% şi respectiv 46,3%). Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste^[1] a constituit ceva mai mult de 44%, păstrînd practic valoarea trimestrului respectiv al anului precedent (44,8%). Populaţia ocupată a constituit peste 1,228 milioane persoane sau cu peste 22 mii persoane mai puţine faţă de T3’2009. Ca şi în cazul populaţiei active, nu au fost înregistrate disparităţi pe sexe (50,9% bărbaţi şi 49,1 % femei), în timp ce pe medii s-au înregistrat diferenţe notabile (45,3% în mediul urban şi 54,7% în mediul rural). Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste^[2] a fost de 41,4%, fiind în descreştere cu 1% faţă de perioada similară a anului 2009. La bărbaţi ea a fost mai înaltă (44,5%) în comparaţie cu femeile — 38,6%. În distribuţia pe medii de reşedinţă rata de ocupare a avut valoarea 44,1% în mediul urban şi 39,4% în mediul rural. Rata de ocupare a populaţiei în vîrstă de muncă (16–56/61 ani) a fost de 48,6%, a populaţiei de vîrstă de 15–64 ani — 46,2% şi în categoria de vîrstă 15–29 ani acest indicator a avut o valoare de peste 28%.

Cca 1/3 din populaţia ocupată activează in sectorul agricol…

În sectorul agricol activau în această perioadă peste 384 mii persoane sau peste 31% din totalul persoanelor ocupate. Totodată fiecare a doua persoană ocupată în agricultură continuă să lucreze în gospodăria auxiliară proprie, ceea ce înseamnă peste 15% din total ocupare. În activităţile non-agricole numărul persoanelor ocupate a fost de cca 844 mii persoane. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit ceva mai mult de 12% şi în construcţii, respectiv, peste 7%. Fiecare a doua persoană ocupată sau peste 49% din total activează în sectorul servicii. Totodată, datele BNS indică că în sectorul informal lucrau în această perioadă cca 15% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar fiecare a treia persoană din totalul celor ocupaţi (cca 34%) a avut un loc de muncă informal. Numărul şomerilor^[3] a fost de peste 85 mii, în creştere cu 9,2 mii faţă de T3’2009. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii — 55,7% din total numărul de şomeri, la fel şi persoanele din mediul urban — 61,4%. În perioada vizată rata şomajului a înregistrat valoarea de 6,5%, fiind mai mare faţă de valoarea 5,7% înregistrată în T3’2009. Rata şomajului la bărbaţi şi femei a fost de 7,1% şi 5,9%, respectiv. Disparităţi semnificative s-au înregistrat între rata şomajului în mediul urban — 8,6%, faţă de mediul rural — 4,7%. În rîndurile tinerilor (15–24 ani) rata şomajului a constituit 18,8%. În categoria de vîrstă 15–29 ani acest indicator a avut o valoare de cca 14%.

…iar nivelul salariilor practic a rămas acelaşi

Aceleaşi date ale BNS arată că în ianuarie-octombrie 2010 salariul mediu lunar (nominal) pe economie a constituit 2910 lei şi s-a mărit faţă de perioada similară a anului precedent cu cca 8%, salariul real însă rămînînd practic la nivelul anului trecut. În sfera bugetară salariul mediu a constituit 2526 lei şi a crescut faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut cu cca 8%, în sectorul real al economiei — 3130 lei şi s-a majorat cu la fel cu 8% faţa de perioada similară a anului precedent.

Reflecţii subiective…

În pofida faptului că am fost martorii relansării unor indicatori economici, cum ar fi creşterea PIB, creşterea veniturilor la buget, etc., per ansamblu populaţia nu simte asta în propriul buzunar, aşa după cum mai consemnează unii experţi. De fapt, acea creştere economică înregistrată în statistici este mai mult pe seama unor creşteri de taxe şi impozite şi nu urmare a creşterii productivităţii sau a unor salarii mai mari cum ar trebui să fie. Aici contează şi faptul că o bună parte din populaţie are venituri modeste şi submodeste, aici avîndu-se în vedere salariul mediu pe economie. Anul 2009, dar îndeosebi anul 2010 putem spune că este anul cînd intensitatea pieţei muncii a scăzut vizibil. Asta, după cum s-a relatat anterior, o arată şi datele statistice, creşterea şomajului, scăderea ratei de ocupare etc. Mai mult decît atît, această stare de fapt a fost asociată cu creşterea numărului persoanelor/întreprinderilor care au migrat din sectorul formal către cel informal. Astfel, este mai mult decît firească preocuparea sau grija faţă de locurile de muncă şi această grijă este peste tot în regiune, în Europa şi nu numai. Cînd se trece printr-o criză de amploare, locurile de muncă sînt de fapt principala obsesie a oamenilor, fapt care tot mai des este evidenţiat de majoritatea sondajelor sociologice. Există însă şi riscuri care nu se află sub controlul autorităţilor. Astea sînt de fapt consecinţele unor conjuncturi internaţionale, scăderea exporturilor, diminuarea producţiei întreprinderilor (criza a lovit puternic în sectorul privat), fapt care a somat acestea din urmă să scruteze timpul de lucru pentru personalul angajat sau chiar să recurgă la disponibilizări. Anul 2010 a fost anul goanei după joburi, iar tendinţele relevă că şi pentru 2011 scenariul va rămîne acelaşi. Angajatorii se dovedesc a fi mai exigenţi şi mai pretenţioşi. În plus, scăderea investiţiilor (influenţată şi de situaţia socio-politică internă), care de altfel sunt generatoare de locuri de muncă, a făcut presiuni asupra unor indicatori ai pieţei muncii. Totuşi, situaţia în Moldova nu este, deocamdată, dramatică precum în unele ţări din regiune, unde s-au operat reduceri de salarii, pensii, sau alte plăţi sociale şi probabil că mai devreme sau mai tîrziu cifrele optimiste, pe care ni le oferă statistica, se vor face simţite şi în buzunarele oamenilor.

Sectorul real

Industria pare să-şi revine…

Aceleaşi date statistice arată că în ianuarie-octombrie 2010 întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au fabricat producţie în valoare de 21,45 miliarde lei (1,8 miliarde USD) în preţuri curente. Respectiv, indicele volumului producţiei industriale faţă de ianuarie-octombrie 2009 a crescut cu 7,6% în preţuri comparabile. Creşterea a fost determinată de majorarea producţiei în industria prelucrătoare cu peste 8% şi în sectorul energetic — cu 4%, ceea ce a motivat majorarea volumului total de producţie cu 7% şi, respectiv, cu 0,5%. Creşteri substanţiale s-au înregistrat la întreprinderile cu următoarele activităţi: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte — cu 9,6%; fabricarea produselor de tutun — cu cca 41%; fabricarea vinului — cu peste 9%; fabricarea produselor lactate — cu 9%; fabricarea încălţămintei — cu peste 21% (deţinînd ponderea de 2% a motivat creşterea cu 0,4%); fabricarea de maşini şi echipamente — cu peste 31% (deţinînd ponderea de 1,5% a motivat creşterea cu 0,4%); fabricarea băuturilor alcoolice distilate — cu cca 12% fabricarea de medicamente şi produse farmaceutice — cu 25% etc. În acelaşi timp, a avut loc reducerea volumului de producţie la întreprinderile cu următoarele activităţi: fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale — cu peste 12%; fabricarea produselor de morărit — cu cca 16% etc.

Transferuri şi remitenţe

Moldovenii aparent trimit mai mulţi bani acasă…

Potrivit datelor BNM în primele 10 luni ale anului 2010 în Moldova au intrat prin intermediul băncilor 1014,64 milioane dolari SUA, transferaţi din străinătate de către persoanele fizice rezidente şi nerezidente. Dintre acestea 870,73 milioane dolari SUA sau aproximativ 85,82% au intrat prin Sisteme de Transfer rapid internaţional (STR) de bani utilizate în Moldova. Totodată, cei mai mulţi bani contabilizaţi de sistemul bancar au fost înregistraţi în luna septembrie, cînd s-au făcut transferuri de cca 133 milioane dolari SUA, ceea ce înseamnă peste 13% din totalul transferurilor pentru primele 10 luni ale anului curent. În luna octombrie 52,7% din transferurile de mijloace băneşti realizate prin STR au fost în dolari SUA, 35,2% — în Euro şi cca 11% — în ruble ruseşti. În perioada de referinţă prin intermediul băncilor au intrat în ţară cu cca 6% mai mulţi bani în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2009.

Figura 1. Dinamica transferurilor valutare, milioane dolari SUA

Sursa: Datele BNM

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet