Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Sectorul financiar-bancar

Ratele dobînzii au o tendinţă de descreştere…

Guvernatorul BNM a subliniat, la o întrevedere cu funcţionarii băncilor comerciale, că banca centrală nu va aplica metode administrative în vederea reducerii dobînzilor la credite la băncile comerciale. Însăşi teoria economică spune că banii au un preţ real pe piaţă, asemeni celorlalte mărfuri, iar băncile — urmărindu-şi mai întîi de toate propriul profit — nu ar accepta să îi ofere agenţilor economici sub acest preţ.

Pe de altă parte băncile sînt interesate nu atît de mărimea dobînzilor, cît de marja bancară de deservire a clienţilor, marjă care nu poate fi inferioară condiţiilor reale ale pieţei — indicelui preţurilor de consum (IPC) şi inflaţiei monetare. De la începutul anului 2005 în Moldova se menţine cea mai scăzută rată a inflaţiei din regiune, rată ce în ianuarie-septembrie a fost de 4,9%.

De fapt, indicele preţurilor de consum plus marja bancară trebuie să constituie ratele dobînzilor la creditele pe care băncile le acordă sectorului real al economiei. După anul 2004, marja bancară medie a fost de 6,7%, astfel că dobînzile reale pentru credite trebuie să fie acum de 12–14%.

În ultimele 2–3 luni ratele dobînzilor la creditele acordate de băncile din Moldova au o tendinţă constantă de descreştere. De fapt a această tendinţă a fost remarcată odată cu reducere a dobînzilor la depozite. La începutul lunii curente banca comercială “Moldova Agroindbank” a redus ratele dobînzilor pentru patru tipuri de credite acordate persoanelor fizice, pînă la 15% anual.

Preşedintele Voronin, care a ţinut un discurs la forumul de afaceri “Climatul investiţional în Moldova” în septembrie a.c., a recunoscut că băncile străine fac încercări de intrare în ţară. Acesta a afirmat că în activitatea lor băncile autohtone frînează dezvoltarea ţării, astfel că autorităţile vor trebui să caute o altă bancă, solidă, transparentă, care să ofere credite la o dobîndă anuală de 5–6%, în condiţiile în care instituţiile locale acordă credite la dobînzi de 20–21%.

Instituţiile bancare din Moldova sunt în vizorul unei bănci din Rusia…

Recent banca rusească “Vneştorgbank” şi-a anunţat intenţia de a achiziţiona o instituţie financiar-bancară din Moldova. În vizorul acestei entităţi bancare mai stau şi unele instituţii de credit din Belarus şi Kazahstan, iar în Ucraina — băncile “Ukrsoţbank” sau “Ukrsibbank”, cu active totale de cca 3,6 miliarde USD.

Surse de la Guvern şi Banca Naţională a Moldovei oficial contestă faptul că “Vneştorgbank” ar încerca să se lanseze pe piaţa locală. Guvernatorul BNM, Leonid Talmaci, a declarat recent că instituţia pe care o conduce nu a primit cereri de la bănci străine.

Activele băncilor comerciale din Moldova sînt în continuă creştere…

Potrivit datelor BNM activele totale ale băncilor comerciale din Moldova în nouă luni ale anului 2005 au crescut cu 22,3% şi actualmente constituie 16,26 miliarde lei (cca 1,289 miliarde USD).

Venitul net al sistemului bancar al Moldovei s-a majorat, în comparaţie cu perioada respectivă a anului 2004, cu 10,5% şi a constituit 351,6 milioane lei. Depunerile populaţiei au sporit cu 30,7% şi au constituit 6,348 miliarde lei, ale persoanelor juridice — cu 21,9%, pînă la 5,317 miliarde lei.

Sporul mediu al portofoliilor de credite ale băncilor comerciale din Moldova a constituit 18,2% şi a atins cifra de 8,55 miliarde lei. Cca 48% din numărul total de credite au fost acordate întreprinderilor industriale şi de comerţ, 25,6% — întreprinderilor agricole, 7% — agenţilor economici din sfera vînzării bunurilor mobiliare, construcţiilor şi dezvoltării teritoriilor

Rentabilitatea activelor (RA) şi a capitalului acţionar (RC) constituiau la sfîrşitul lunii septembrie 3,2% şi 17,3%, respectiv, fiind cu 0,5 p. p. mai mică, decît la începutul anului 2005. Lichiditatea băncilor, totuşi, se menţine la un nivel înalt. Coeficientul lichidităţii pe termen lung (PI) a fost de 0,6 (norma — sub 1,0), iar coeficientul lichidităţii curente (PII) — 36,1 (norma — peste 20,0).

Finanţe publice

Acumulările la buget continuă să crească…

În ciuda faptului că cota impozitului pe venit a fost redusă în 2005, acumulările la bugetul de stat continuă să crească. În ianuarie-octombrie a.c. la bugetul de stat au fost încasate venituri în sumă de 6,27 miliarde lei (496,9 milioane USD), în creştere cu 427 milioane lei sau cu 7,3% faţă de indicatorii preconizaţi şi cu 1,96 miliarde lei sau cu 45,4% — faţă de perioada similară a anului trecut.

În primele 9 luni ale anului 2005 acumulările la bugetele unităţilor teritorial-administrative au constituit 1,54 miliarde lei, cu 50 milioane lei mai mult faţă de indicatorii preconizaţi şi cu 110 milioane lei mai mult decît în ianuarie-septembrie 2004. Transferurile din bugetul de stat către bugetele unităţilor teritorial-administrative au fost efectuate la 100% şi au constituit în perioada de referinţă 1,07 miliarde lei

În primele 10 luni ale anului 2005 la bugetul asigurărilor sociale de stat au fost încasate venituri în sumă de 2,33 miliarde lei, în creştere cu 7 milioane lei faţă de indicatorii preconizaţi şi cu 402 milioane lei (20,9%) — faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

La bugetul asigurărilor obligatorii de medicină în ianuarie-octombrie au fost acumulate cote de asigurări în sumă de 352 milioane lei (98,8%) faţă de 357 milioane lei preconizaţi, dar cu 96 milioane lei (37%) mai mult decît în perioada respectivă a anului 2004.

Piaţa muncii

Salariul mediu în sfera bugetară este în picaj…

Salariul mediu în sfera bugetară a constituit în luna septembrie 981 lei (78,5 USD), diminuîndu-se nesemnificativ faţă de luna precedentă, iar în sectorul real salariul mediu a fost de 1 521,6 lei. Este pentru a treia lună consecutiv cînd salariul bugetarilor scade, după ce în iulie acest indicator s-a redus cu 181 de lei, iar în august cu 62,8 lei. În mediu, salariul pe economie a fost în luna septembrie în sumă de 1 341,7 lei, cu 3,5 lei mai puţin faţă de luna precedentă.

În particular, salariul mediu achitat angajaţilor în sfera financiară a scăzut în luna de referinţă cu 755 de lei, până la 2 892 de lei. La fel, remunerarea medie a salariaţilor din sănătate şi asistenţă socială a scăzut cu 48 de lei, pînă la 996 de lei, iar a celor din sfera didactică a crescut cu 66 de lei, pînă la 878 de lei. Cel mai mic salariu în septembrie l-au avut angajaţii din agricultură, de 795 de lei, în creştere cu 91 de lei faţă de luna precedentă. Potrivit datelor Ministerului Economiei şi Comerţului, datoriile salariale în sectorul real al economiei au însumat la data de 1 iulie curent — 132,2 milioane lei (10,5 milioane USD).

Moldova în lume

Banca Mondială este tot mai generoasă cu Chişinăul…

Banca Mondială a aprobat Proiectul ameliorării competitivităţii pentru Republica Moldova în valoare de 9,8 milioane USD. Suma aprobată reprezintă un credit în valoare de 4,9 milioane USD şi un grant în valoare de 4,9 milioane USD. Creditul este acordat în baza condiţiilor Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare (IDA), pe un termen de 40 de ani, inclusiv cu o perioadă de graţie de 10 ani şi o dobîndă preferenţială de 0,35% (în cazul Moldovei), faţă de cea obişnuită de 0,75%.

Acest proiect a fost elaborat la iniţiativa Guvernului Republicii Moldova în cadrul Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei şi are scopul de a ameliora competitivitatea produselor moldoveneşti prin îmbunătăţirea climatului de afaceri, modernizarea sistemului de standardizare şi metrologie, reutilarea tehnică, dezvoltarea mecanismelor de control al calităţii la nivel de întreprindere şi facilitarea accesului întreprinderilor la finanţări.

Proiectul are o valoare totală de 14,3 milioane USD şi este prevăzut pentru o perioadă de patru ani. Finanţările lipsă vor fi oferite de Guvernul Japoniei. Din anul 1992 Banca Mondială a implementat în Moldova 64 de proiecte în valoare de 592 milioane USD.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet