Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Preţurile şi inflaţia

Inflaţia din acest an va fi determinată în mare parte de preţul gazelor şi recolta agricolă…

Pe parcursul ultimilor 4–5 ani, inflaţia în martie nu a întrecut nivelul de 1%. Cu toate acestea, luna martie din acest an ameninţă să fie o tristă excepţie în acest sens. Creşterea tarifelor la gaze se va solda cu creşterea preţurilor aproape la toate mărfurile. Respectiv şi cheltuielile gospodăriilor casnice se aşteaptă să crească, în special din cauza scumpirii gazelor. În plus, ca urmare a condiţiilor climaterice nefavorabile din această iarnă pentru mai multe tipuri de culturi este lesne de prognozat că vor creşte preţurile pentru majoritatea produselor agricole.

O bună parte din culturile cerealiere au fost compromise, generînd şi o creştere de preţuri…

Guvernul s-ar putea ca şi în acest an să intervină administrativ pe piaţa cerealieră după ce în 2003 recolta de cereale a fost ceva mai mare de 100 mii tone şi acesta a fost nevoit să recurgă la mai multe metode pentru a asigura necesităţile interne, necesităţi care nu întotdeauna au mulţumit agenţii economici şi consumatorii. Motivul este simplu — gerurile din această iarnă au compromis în mare parte culturile cerealiere de toamnă. Datele Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare arată că au fost compromise peste 90% din suprafeţele de cereale şi pînă la 45% din terenurile cu grîu. Pentru reînsemînţarea terenurilor fermierii locali au nevoie de 14,6 mii tone de seminţe de orz şi 1,36 mii tone de material semincer de grîu.

Potrivit Bursei de Mărfuri a Moldovei, culturile cerealiere s-au scumpit cu peste 10% în medie în perioada 1–24 martie a.c.. În perioada de referinţă preţul soii a crescut cel mai mult — cu 25 USD, pînă la 225,5 USD/tonă, grîul furajer s-a scumpit cu 14 USD (110 USD), orzul furajer cu 9 USD (113 USD), iar porumbul cu 8 USD, pînă la 91 USD tona. Sămînţa de floarea-soarelui este unica cultură care s-a ieftinit cu 7 USD per tonă, pînă la 215 USD.

Piaţa muncii

În ianuarie-februarie 2006 salariul mediu în economie a crescut cu cca 26%…

Pentru perioada ianuarie-februarie 2006 salariul mediu lunar în economia naţională a constituit 1417 lei (109 USD) şi s-a majorat cu 26% faţă de primele două luni ale anului 2005. Cel mai mare salariu a continuat să-l primească angajaţii din domeniul finanţelor — 3220 de lei, urmaţi de cei din ransporturi şi comunicaţii — 2118 lei, industrie — 1812 lei şi construcţii — 1751 lei.

Totodată, cel mai mic salariu mediu lunar l-au primit agriculturii şi silviculturii — 608 lei, angajaţii din sistemul sănătăţii şi asistenţei sociale — 1137 lei şi învăţămîntului — 1156 lei. Pe parcursul lui 2006 va fi negociat şi stabilit un nou cuantum al salariului tarifar pentru prima categorie de calificare în sectorul real al economiei, salariu care astăzi constituie 550 de lei.

Sectorul real

Sectorul industrial a înregistrat o creştere de 1,3% în primele două luni ale anului…

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS) în primele două luni ale anului (ianuarie-februarie) 2006 întreprinderile industriale din Moldova au fabricat producţie în valoare de cca 3,16 miliarde lei (peste 200 milioane euro), sectorul industria înregistrînd o creştere de 1,3% faţă de primele două luni ale anului 2005. Creşterea s-a datorat în mare parte industriei alimentare şi a băuturilor unde s-a înregistrat o majorare a volumului de producţie la prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor, la prelucrarea şi conservarea cărnii şi produselor din carne, pîinii şi produselor de patiserie, fabricarea produselor lactate.

…iar strategii moldoveni elaborează proiecte menite să crească importanţa sectorului

Colaboratorii Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) în colaborare cu funcţionarii Ministerului Industriei şi Infrastructurii şi cei ai Economiei şi Comerţului au elaborat un proiect cu privire la Politica Industrială a Republicii Moldova pentru perioada 2006–2016. Proiectul a fost făcut public pe site-ul AŞM şi va fi discutat în timpul apropiat în cadrul unui seminar naţional. Acesta este un document de planificare strategică şi include principiile de bază, obiectivele, şi priorităţile politicii de stat în domeniul industriei. Scopul strategic al “Politicii industriale” a statului stipulată în proiect este formarea unui sector industrial al economiei tehnologic avansat, eficient şi competitiv, racordat la standardele europene.

În acelaşi timp, în următorii 10 ani creşterea producţiei agricole este estimată 5–7% anual…

În acelaşi timp, strategia de dezvoltare a sectorului agroalimentar pentru anii 2006–2015 prevede o creştere anuală a producţiei agricole cu 5–7%, majorarea ponderii producţiei agricole prelucrate pînă la 20% şi a producţiei ecologice pînă la 10%. Strategia mai spune că aceste creşteri trebuie să coreleze cu majorarea pînă în 2015 a veniturilor reale a lucrătorilor din sectorul agricol pînă la 85% faţă de media pe economie. Strategia propune cîteva ramuri prioritare cum ar fi producerea sfeclei de zahăr, sectorul zootehnic etc., ramuri care vor beneficia de subvenţii din partea statului. În ultima perioadă, decapitalizarea sectorului agroalimentar are o influenţă negativă asupra proceselor care au loc în această ramură . Activele proprietarilor terenurilor agricole deşi au crescut de 5 ori, constituie doar 4,9% din investiţiile totale în capitalul fix care au contribuit la formarea PIB pentru 2006.

Pe de altă parte rentabilitatea întreprinderilor agricole constituie doar 2,7%…

Profitabilitatea în agricultură s-a redus substanţial: din cele 15 grupe de mărfuri, analizate în cadrul sistemului de statistică, doar 8–9 sînt profitabile; iar din cele 11,8 mii întreprinderi de exploataţii agricole care funcţionează actualmente în complexul agroalimentar din ţară numai 50% sînt profitabile. Nivelul mediu de rentabilitate a unităţilor agricole constituie doar 2,7%. Această situaţie este motivată inclusiv prin utilizarea iraţională a terenurilor.

FMI anunţă o creştere economică mondială record pentru acest an…

Experţii Fondul Monetar Internaţional (FMI) prognozează în 2006 o creştere economică globală de 4,8%. Aceasta va depăşi nivelul de 4,3%, estimat anterior de FMI, ca urmare a unei îmbunătăţiri a situaţiei economice în Europa şi Japonia. În opinia celor de la FMI conjuctura economică din lume este foarte prolifică, astfel încît impactul negativ al preţului petrolului asupra creşterii producţiei şi influenţa acestuia asupra inflaţiei va fi contrabalansat de ratele scăzute ale dobînzilor şi de efectele benefice ale globalizării. Guvernul de la Chişinău estimează pentru acest an o creştere economică de 6,5%, faţă de 7,1%, înregistrată în 2005 şi 7,3% în 2004. Pe de lată parte, experţii independenţi prognozează o creştere economică de 6%, iar instituţiile internaţionale de 5,0–5,5%. Cererea internă ar putea creste şi în 2006, iar datorită creşterii consumului local, exporturile vor influenţa în mai mică măsură evoluţia PIB, per ansamblu.

Sectorul financiar-bancar

Sistemul bancar şi-a încetinit creşterea…

Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) pentru ianuarie-februarie 2006 evoluţia sectorului bancar a fost mai lentă faţă de aceiaşi perioadă din 2005. Activele totale ale băncilor au crescut în primele două luni ale anului mai lent decît în perioada respectivă a anului, iar depozitele şi creditele au înregistrat o creştere nesemnificativă. Acestea au crescut, în ianuarie-februarie, cu 1,42% — pînă la 18,2 miliarde lei (peste 1,4 miliarde USD). S-au redus uşor atît ponderea creditelor acordate, cît şi a depozitelor. Reducerea depozitelor, este probabil generată de diminuarea ratelor dobînzilor la depunerile populaţiei.

Unul dintre indicatorii de bază, capitalul de gradul I, care are menirea de a acoperi eventualele pierderi financiare, a crescut cu mult mai rapid decît activele, respectiv cu 4,6%, pînă la peste 3 miliarde lei (230,7 milioane USD). Creşterea acestui indicator serveşte de fapt la consolidarea stabilităţii pe ansamblul băncilor şi deci a protecţiei intereselor deponenţilor. Ponderea activelor în valută în totalul activelor este de 43,3% şi s-a redus în lunile ianuarie-februarie cu 0,35%.

Diferenţa dintre dobînda aplicată de băncile comerciale pentru depozite faţă de cea pentru credite rămîne a fi încă mare atît în lei, cît şi în valută străină: cca 8 p.p. în cazul persoanelor fizice şi aproximativ 6,5 p.p. în cazul persoanelor juridice. În februarie, în cazul persoanelor juridice, situaţia a evoluat destul de favorabil, ratele dobînzii au crescut destul de mult, cu 3,28 p.p. la depozitele în lei şi cu 0,68 p.p. la depozitele în valută străină. Totodată, rata dobînzii pentru creditele acordate a crescut nesemnificativ. Rata dobînzii a scăzut, în cazul persoanelor fizice, atît la credite în lei, cît şi la depozitele în lei cu 0,36 p.p. şi respectiv 0,26 p.p. În cazul creditelor în valută, rata dobînzii s-a majorat cu 0,03 p.p., iar la depozitele în valută rata a scăzut cu 0,16 p.p.

Sursa: BNM şi calculele noastre

Leul moldovenesc s-a depreciat cu cca 1% faţă de dolar şi euro în T1’2006…

În primul trimestru (T1’2006) al anului cursul oficial al leului moldovenesc s-a depreciat cu cca 1% în raport cu dolarul american, de la 12,8320 MDL pentru 1 USD, la sfîrşitul lui decembrie 2005, pînă la 13,0015 MDL pentru 1 USD, la sfîrşitul lunii martie. În acelaşi timp, şi cursul oficial mediu al leului moldovenesc faţă de euro s-a depreciat cu cca 1% de la 15,4251 MDL/Euro la sfîrşitul lui decembrie 2005 la 15,6468 MDL/Euro la sfîrşitul lui martie 2006.

Conform datelor BNM, rulajul total al tranzacţiilor încheiate contra MDL pe piaţa valutară internă în febuarie 2006 a fost de cca 450 milioane USD, în creştere cu 0,3% celui înregistrat în ianuarie 2006. Cumpărările de valută străină pe piaţa valutară internă pe parcursul lunii februarie a.c. au constituit 222 milioane USD, iar vînzările — 230 milioane USD. Din rulajul total al tranzacţiilor, 70% au revenit cotei de operaţii cu USD, 25,5% — cotei de tranzacţii în euro, în ruble ruseşti — 4%, iar în hrivne ucrainene şi lei româneşti — cîte 0,3%.

Sursa: BNM si calculele noastre

Climatul de afaceri

Investiţiile străine directe au constituit cca 9% din PIB în 2005…

În Republica Moldova anul trecut au fost plasate investiţii străine directe (ISD) în valoare de 260,3 milioane USD sau cca 9% din PIB, acesta fiind de fapt şi cel mai mare de ISD din ultimii 15 ani. Faţă de anul 2004 nivelul ISD a consemnat o creştere cu 7,7%. Volumul ISD a constituit în 2004 cca 240 milioane USD, în 2003 — 102 milioane USD, în 2002 — 166 milioane USD, iar în 2001 — 114 milioane USD. Potrivit statisticii în 2005 în Moldova au fost înregistrate 721 întreprinderi cu capital străin, fiind în creştere cu 65% faţă de anul precedent, iar numărul total al firmelor cu capital străin a atins 4 324 unităţi la începutul a.c.

…pe cînd în Ţările Baltice ponderea ISD în PIB este de cca 30%

Pe de alte parte, ponderea medie a ISD în Ţările Baltice este de cca 30% din PIB. Cel mai mare investitor străin în Moldova este Rusia, care a plasat între anii 1994–2005 cca 147 milioane USD, urmată de Spania — 81 milioane USD şi SUA — 61 milioane USD. În clasamentul celor 15 mari investitori mai intră Olanda (59 milioane USD), Germania (31 milioane USD), Franţa (30 milioane USD), România (27 milioane USD), Elveţia (17 milioane USD), Marea Britanie (15 milioane USD), Irlanda (15 milioane USD), Grecia (14 milioane USD), Liechtenstein (13 milioane USD), Malta (12 milioane USD), Turcia (12 milioane USD) şi Cipru (11 milioane USD).

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet