Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Sectorul real

Sectorul industrial dă semne de oboseală grea…

Potrivit datelor Comitetului de Statistică al CSI Republica Moldova, Kîrgîzstan şi Armenia sînt singurele ţări din CSI care au raportat scăderi în industrie pentru perioada ianuarie-aprilie 2006. Cea mai mare descreştere industrială a fost consemnată de Kîrgîzstan (-9,5%), urmată de Moldova cu un regres de -5,9% şi Armenia (-2,9%).

Pe de altă parte, producţia industrială a crescut cu 45,5% în Azerbaidjan, cu 12,3% în Belarus şi cu 7,2% în Tadjikistan. Ceva mai modest au crescut industriile în Rusia (+3,5%), Kazahstan (+2,7%), Ucraina (+0,4%). În medie pe CSI, volumul producţiei industriale a crescut, în ianuarie-aprilie 2006, cu 4%, mai puţin cu 1 p.p. faţă de perioada de acum un an.

Republica Moldova este deja de doi-trei ani printre restanţierii CSI la industrie. Creşterile din ultimii ani au fost influenţate negativ de deficienţele structurale din sectorul industrial în general, precum şi de ultimele scenarii din ramura vinificaţiei, în particular. Guvernul nu a modificat, deocamdată, prognoza de creştere în industrie ţintită la nivel de 6,5% pentru 2006.

Sursa: Comitetului de Statistică al CSI

…iar agricultura Moldovei pare să intre într-o criză profundă

Pe de altă parte, potrivit aceluiaşi comitet de Statistică al CSI, Republica Moldova a înregistrat în perioada ianuarie-martie 2006 cel mai slab ritm de creştere în agricultură din comunitate, respectiv de 0,8%, faţă de media de 3% pe CSI. Creşterea atît de lentă a fost cauzată în mare parte de îngheţurile din timpul iernii. Temperaturile scăzute au compromis 25% (cca 517 mii tone) din recolta de struguri, iar cea de fructe a constituit în jur de 300 mii tone.

Cea mai înaltă creştere în agricultură a fost înregistrată în Belarus (+10%), urmată de Ucraina (4%), Kazahstan (3,8%), Armenia (3,5%), Azerbaidjan (2,5%), Rusia (1,3%). Georgia nu a prezentat date statistice Comitetului. În medie pe CSI, producţia agricolă a crescut cu 3%, în primul trimestru curent, faţă de 2%, în perioada similară a anului trecut.

Volumul producţiei agricole a crescut în anii 2001–2005 cu 16%, fiind deseori apreciată drept o creştere modestă. Cu toate că în agricultură sînt angajaţi cca 40% din forţa de muncă, ponderea acesteia la formarea PIB nu depăşeşte 20%. Agricultura a rămas la fel de înapoiată şi extensivă. Fragmentarea şi parcelarea densă a terenurilor agricole nu permite aplicarea tehnologiilor performante în agricultură. Dublarea preţurilor la carburanţi asociată cu restructurarea lentă a industriei de prelucrare şi cu o piaţă funciară subdezvoltată, a împins sectorul agricol într-o criză profundă.

Sursa: Comitetului de Statistică al CSI
* Georgia, Tadjikistan şi Uzbekistan nu au prezentat date statistice

Politica fiscală

Încasările la bugetul de stat au sporit cu 10,8%…

În perioada ianuarie-mai 2006 la bugetul de stat s-au acumulat venituri de bază în sumă totală de cca 3,27 miliarde lei (193 mln. Euro), cu o creştere de 10,8 % faţă de cea planificată. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, veniturile de bază la bugetul de stat au sporit cu 17,4%. Cea mai mare contribuţie la colectarea veniturilor au avut-o impozitele indirecte (TVA, taxe vamale, accize) cu o pondere de cca 65%. Inspectoratul Fiscal a iniţiat o campanie de informare a producătorilor agricoli unde aceştia din urmă se vor putea informa despre facilităţile fiscale stabilite pentru a.c. cu ajutorul unui ghid, care se va afla în birourile de consultanţă din cadrul inspectoratelor fiscale teritoriale.

…totodată Fiscul acordă subvenţii şi reduce unele impozite

Mărimea subvenţiei plătită prin intermediul serviciicor fiscale producătorilor agricoli ce au efectuat livrări de producţie agricolă constituie 4,1 mln de lei. Cu începere din 1 ianuarie 2006 în ţară este aplicată TVA în proporţie de 20% pentru agricultură, faţă de taxa stabilită pentru anul 2005. Conform legislaţiei, ulterior producătorilor agricoli li se achită subvenţii de la bugetul de stat în mărimea deplină a sumelor acestei taxe achitate în buget. Totodată, Inspectoratul Fiscal a stabilit reduceri la plata impozitului funciar şi celui pe bunuri imobiliare, astfel că cetăţenii care vor achita plata pentru impozitul funciar pînă la 30 iunie a.c. în mărimea obligaţiunilor fiscale pentru anul curent, vor beneficia de o reducere de 15%.

Preţurile şi inflaţia

În perioada ianuarie-mai 2006 a fost consemnată o inflaţie de 7,2%…

În luna mai 2006 indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut, faţă de aprilie 2006, cu 1,2%. Cumulativ pentru primele cinci luni ale anului a fost înregistrată o rată a inflaţiei de 7,2%. Cele mai mari ale preţurilor în perioada de referinţă au fost înregistrate la produsele alimentare, în special la fructe şi legume, iar la cele nealimentare creşteri pronunţate au fost înregistrate la combustibil.

De asemenea, în luna mai s-au majorat tarifele pentru prestarea serviciilor ce ţin de transportul feroviar interstatal, transportul aerian. Pe parcursul lunii iunie au fost operate noi creşteri de preţuri la benzină şi motorină, creşteri care cu certitudine “vor contrihbui” la evoluţia inflaţiei. Guvernul şi Banca Naţională prognozează pentru acest an o inflaţie de 9–10%, prognoze care puţin probabil să fie realizate.

Sectorul extern

Exporturile moldoveneşti sînt în scădere pronunţată…

După primele patru luni ale a.c. exporturile Republicii Moldova au scăzut cu 10% şi au constituit 313 milioane USD, în premieră după anul 1998, ca urmare a interdicţiei Rusiei la exporturile moldoveneşti spre această ţară. Restricţionarea exporturilor pe principala piaţă de desfacere a produselor moldoveneşti, cum este cea din Rusia (pe piaţa rusească erau livrate peste 25% din exporturile moldoveneşti), alături de majorarea fulminantă a importurilor a provocat şi o creştere record a deficitului comercial, cu 42,7% faţă de cea înregistrată în ianuarie-aprilie 2005, pînă la 421 milioane USD.

În particular, în patru luni ale anului, exporturile spre Rusia s-au diminuat cu 32%, pînă la 86 milioane USD, Moldova înregistrînd pentru prima dată un sold negativ al balanţei comerciale cu această ţară. Totodată, au mai scăzut şi livrările spre România (cu 4%, pînă la 39 milioane USD) şi spre Italia (cu 15%, pînă la 33 milioane USD). În acelaşi timp, importurile Moldovei au crescut cu 14,2%, în patru luni, pînă la 734 milioane USD. Spre exemplu, importurile din Rusia au crescut de 1,9 ori, pînă la 143 milioane USD, din România — de 1,6 ori, pînă la 81,3 milioane USD.

Sectorul bancar

Rezervele valutare ale BNM au diminuat uşor…

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) au fost evaluate la 645,3 milioane USD, la finele lunii mai. Totuşi, la începutul lunii iunie rezevele valutare ale BNM au scăzut cu 2,8 milioane USD, pînă la 642,5 milioane USD după ce banca centrală a intervenit pe piaţă prin procurarea de lei moldoveneşti. Diminuarea rezervelor s-a produs după ce pe parcursul luni mai acestea au crescut cu 37,9 milioane USD, ca urmare a intrării pe contul BNM a primei tranşe în sumă de cca 17 milioane USD din creditul FMI în valoare de 118,2 milioane USD, dar şi a cumpărării de către Banca Naţională a valutei de pe piaţa internă. Conform Programului cu FMI pînă la finele anului 2006 rezervele valutare sînt evaluate să ajungă la 750 milioane USD, cu 152,6 milioane peste nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2005.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet