Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Preţurile

Tendinţele inflaţioniste înregistrate în Republica Moldova pentru primul trimestru al anului (4,2%) ar putea să se menţină şi în continuare. În plus, mai mulţi experţi nu exclud eventuale creşteri administrative ale preţurilor, scumpirea gazelor naturale şi a altor resurse energetice.

Oficiali ai BNM, citaţi de presa locală, au declarat că aceasta va urmări menţinerea obiectivului ratei inflaţiei de 8–10% stabilit pentru acest an. Potrivit acestora, majorarea preţurilor cu 4% de la începutul anului este explicată atît prin creşterea masei monetare, cît şi prin influenţa unor factori nemonetari, ca decalajul mare între ritmul de creştere a salariilor şi respectiv a productivităţii muncii.

Inflaţia mare în primul trimestru, necaracteristică pentru perioade similare din anii precedenţi, ar putea să fie atenuată de o posibilă deflaţie în perioada următoare, astfel încît la sfîrşitul anului să se ajungă la obiectivul stabilit. Pe de altă parte, reprezentanţi ai băncilor comerciale şi experţi independenţi au arătat că pentru a stăpîni inflaţia, statul ar trebui să direcţioneze o parte din transferurile de mijloace băneşti de peste hotare în producţie şi hîrtii de valoare.

Pentru a promova producerea internă experţii au estimat, printre altele, că e necesară scutirea sau micşorarea impozitelor la importurile de utilaje pentru producţie, reducerea impozitelor pentru dividende, micşorarea presiunii fiscale în cazul activităţilor de construcţie. Unele bănci comerciale au sistat scăderea ratelor dobînzilor la credite şi depozite după evoluţiile inflaţiei din primul trimestru.

În altă ordine de idei, BNM examinează posibilitatea elaborării unui indicator sintetic al inflaţiei — inflaţia de bază — care ar sta la baza elaborării politicilor monetar-valutare şi a prognozelor macroeconomice.

Se presupune că la elaborarea acestui indice se va face abstracţie de unii factori nemonetari şi sezonieri, inclusiv vor fi excluse produse şi mărfuri supuse oscilaţiilor de preţ majore. Practici similare de calculare a unui indicator sintetic al inflaţiei sînt aplicate şi în unele ţări occidentale. În prezent, indicele ratei inflaţiei este calculat de Biroul Naţional de Statistică (fostul Departament de Statistică şi Sociologie — DSS) şi include evoluţia preţurilor la produsele alimentare, nealimentare, precum şi la servicii.

Amintim că rata inflaţiei în Moldova a constituit în primul trimestru al anului curent 4%, cel mai mult scumpindu-se produsele alimentare — cu 6,5%, cele nealimentare — cu 2%, precum şi serviciile — cu 1,9%. Banca Naţională a Moldovei şi Guvernul prognozează pentru acest an o rată a inflaţiei de 8–10%.

Bănci şi asigurări

• Sosirea sărbătorilor de Paşti a exercitat o presiune suplimentară asupra cursului de schimb, influenţată de aprecierea leului faţă de dolarul american. Această apreciere a fost, probabil, condiţionată de majorarea ofertei de valută pe piaţa internă în mare parte de banii trimişi sau aduşi acasă de moldovenii care muncesc în afara ţării. Aceştia au acoperit cu uşurinţă deficitul de valută din piaţă, datorat importurilor şi începerii repatrierii profiturilor de către companiile străine, provocînd chiar o apreciere a leului.

  Pe parcursul primului trimestru (ianuarie-martie 2005) oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a fost de cca 197 milioane USD. Aceasta s-a majorat cu 65% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Şi pe fundalul majorării cheltuielilor în monedă naţională în perioada sărbătorilor o parte din economiile în valută străină ale populaţiei sînt convertite în lei moldoveneşti. Influxurile de valută au contribuit la sporirea ofertei pe piaţa valutară de numerar. Pe de altă parte, creşterea aşteptărilor legate de aprecierea leului duce la intensificarea operaţiunilor speculative pe piaţa valutară.

  Nu este exclus faptul ca Leul să aibă în această lună o tendinţă de apreciere, asta şi cu “permisiunea” BNM. Avem în vedere creşterea deja prognozată a preţurilor generată de potenţialele creşteri ale preţurilor la energie. Pe de altă parte, un leu mai puternic va putea tempera inflaţia în limitele prognozate anterior de guvern de 8–10%.

  Pentru a atinge acest obiectiv, BNM, al cărei scop declarat este păstrarea stabilităţii preţurilor, ar putea influenţa evoluţia cursului pentru a-l menţine la cote. Primele semne s-au văzut deja, iar o mînă de ajutor vine din partea moldovenilor care se întorc acasă ori trimit bani pentru sărbători. Credem că pînă la jumătatea lunii mai vom vedea dolarul coborînd sub pragul de 12,6 lei.

• Activele totale ale sistemului bancar din Moldova au crescut cu peste 3% în primul trimestru şi au atins nivelul de 13,76 miliarde lei.

  Majorarea capitalului de gradul I, care la sfîrşitul lunii martie era la nivel de 18,45% din totalul activelor, indică o capacitate înaltă de acoperire a eventualelor pierderi în favoarea stabilităţii financiare a sistemului.

  Capitalul de gradul I s-a majorat în ianuarie-martie cu 3,94% faţă de sfîrşitul anului 2004, iar în comparaţie cu perioada similară a anului trecut cu 18,22% şi constituia 2,5 miliarde lei. Capitalul de gradul I este format pentru a minimaliza eventualele destabilizări financiare ale băncilor.

  Majorarea depozitelor cu 3,16%, pînă la 9,8 miliarde lei, la situaţia din 31 martie, inclusiv creşterea depunerilor constituite de persoanele fizice cu 12,52% confirmă în continuare stabilitatea sistemului bancar. Faţă de perioada similară a anului 2004, depozitele persoanelor fizice au crescut cu 57,53%.

  Cota investiţiilor străine în capitalul social al băncilor era la 31 martie de 51,59% faţă de 60,2% la începutul anului trecut. Ponderea capitalului străin în bănci s-a redus ca efect al unor ritmuri mai accentuate de creştere a investiţiilor oamenilor de afaceri locali.

Piaţa muncii

Salariul mediu în Republica Moldova a constituit în luna martie 1 203,5 lei (cca 96 USD), în creştere cu 89,3 de lei mai mult faţă de luna precedentă. În instituţiile bugetare salariul mediu a fost de 944,9 lei, iar în sfera nebugetară de 1 340,1 lei.

Tendinţa generală pozitivă este demonstrată şi de faptul că în comparaţie cu martie 2004 salariul a crescut cu cca 20% în termeni nominali. Însă inflaţia mare, de peste 4% pentru primul trimestru, a “şters” mai bine de 10 puncte procentuale din creşterea nominală.

Creşterea salarială ar putea fi motivată ca o consecinţă a inflaţiei şi o sursă a noilor spirale inflaţioniste. Sindicatele de ramură ar putea să dea semne de nemulţumire după recenta creştere a preţurilor, inclusiv la carburanţi.

Unul din principalii factori care influenţează creşterea salariilor în Moldova este raritatea forţei de muncă în importante sectoare economice (agricultură, construcţii). Diferenţa mare dintre salariul mediu plătit în Moldova şi în ţările unde emigrează muncitorii moldoveni generează atît o emigrare a forţei de muncă, cît şi pretenţii salariale mai mari din partea celor care sînt pregătiţi să plece, sau care au surse de venituri transferate de rudele stabilite peste hotare.

Comerţul

• Valoarea comerţului exterior a constituit în primul trimestru 9,62 miliarde lei (cca 769 milioane USD), fiind cu 1,2 miliarde lei mai mult faţă de perioada similară a anului trecut. Tranzacţiile comerciale au completat bugetul de stat cu 986 milioane lei.

  În perioada de referinţă importurile au constituit 6,11 miliarde lei, fiind în creştere cu 1,5 miliarde lei faţă de ianuarie-martie 2004. Exporturile au diminuat cu cca 1,26 miliarde lei în primele trei luni şi s-au cifrat la 3, 41 miliarde lei.

  În 2004 exporturile Republicii Moldova în străinătate s-au redus cu 660 milioane lei în comparaţie cu anul precedent pînă la 16,4 miliarde lei, în timp ce importurile au crescut cu 2,5 miliarde de lei, pînă la nivelul de cca 24,16 miliarde lei.

• Companiile vinicole moldoveneşti au menţinut în primul trimestru al anului curent cota de 60% din totalul produselor vinicole comercializate pe piaţa rusă, în pofida prognozelor lansate de experţii ruşi, care anticipau o reducere a importurilor cu 4%.

  Uniunea exportatorilor de vinuri anticipează pentru acest an o creştere a exporturilor de vin cu 12%, pînă la cca 300 milioane USD. În 2004, Republica Moldova a exportat aproape 800 milioane decalitri de vinuri spumante şi spumoase, în creştere cu 42% faţă de anul 2003. Cca 80% din exporturi au revenit pieţei ruse. Moldova mai livrează vinuri în majoritatea ţărilor CSI, în unele state ale Uniunii Europene, Canada, China, Israel, Australia, Japonia şi SUA.

• În anul 2004 Republica Moldova a avut un sold pozitiv al contului curent în sumă de 280 milioane USD cu principalul său partener comercial Federaţia Rusă, fiind de 2,7 ori mai mare în comparaţie cu anul 2000.

  Balanţa comercială cu bunuri şi servicii în relaţiile cu Rusia a înregistrat un sold pozitiv de 145,7 milioane USD, a transferurilor, inclusiv sub formă de compensare pentru muncă — de 103 milioane USD, iar a transferurilor curente de 31,67 milioane USD.

  Soldul pozitiv al balanţei comerciale cu Rusia este cel mai mare pe care îl are Moldova cu partenerii săi comerciali. Şi în 2004 Rusia a deţinut prima poziţie, cu o pondere de 35,83% din total, în topul statelor în care Republica Moldova exportă mărfuri şi servicii.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet