Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Situaţia socioeconomică în perioada 23 mai – 5 iunie 2005
|
|
e-journal #52 |
Bănci şi asigurări
În una din ultimele şedinţe ale Parlamentului guvernatorul BNM, Leonid Talmaci, a prezentat deputaţilor raportul privind activitatea Băncii Naţionale pentru anul 2004. Cu toate că sectorul bancar nu a avut o evoluţie ieşită din comun pe parcursul anului, stabilitatea financiară a fost unul din succesele acestuia.
Evoluţiile de pe piaţa valutară, precum şi dinamica inflaţiei în 2004 au pus sub semnul întrebării eforturile BNM de a respecta ţintele monetare din Politica Monetar-Valutară aprobată pentru 2004. Oferta de valută pe piaţa internă a crescut sub influenţa transferurilor de venituri de peste hotare (creştere estimată la 70%) şi a încasărilor din exporturi (25%). Pentru a nu admite aprecierea excesivă a leului, în al doilea semestru BNM a procurat intens valută, astfel încît în decembrie rezervele sale au crescut cu 55%, depăşind 470 milioane USD. În decembrie 2004 inflaţia anuală s-a situat la nivelul de 12,5%, faţă de rata de 8–10% pronosticată de BNM.
Într-o asemenea situaţie BNM a fost nevoită să introducă modificări importante la principale instrumente de politică monetară, şi anume au fost ridicate ţintele pentru baza monetară şi agregatul M2. Acumularea rezervelor valutare prin achiziţionarea valutei de la bănci a fost principalul canal de creştere monetară în 2004. Însă tendinţa pare a fi periculoasă, aceasta generînd noi spirale inflaţioniste. Operaţiunile de sterilizare întreprinse de BNM nu au fost eficiente, instrumentele utilizate avînd termene de maturitate financiară scăzută.
În condiţiile unei oferte importante de valută pe piaţa valutară internă, cauzată în principal de transferurile băneşti efectuate de rezidenţii moldoveni aflaţi la muncă peste hotare, BNM a procurat în anul trecut pe piaţa interbancară 277,1 milioane USD, rezervele valutare crescînd cu 55%, după cum am menţionat mai sus.
Transferurile sînt într-o creştere spectaculoasă şi în acest an. Potrivit BNM, în T1’2005 moldovenii au trimis acasă, şi asta doar prin canalele bancare, 153 milioane USD fiind cu 53% mai mult faţă de perioada similară a anului 2004.
Pe de altă parte, remitenţele de valută exercită o presiune masivă asupra pieţei valutare interne, doar 10% din banii cîştigaţi peste hotare reprezintă investiţii directe, alte 60–80 milioane USD din transferurile anuale sînt depuse în bănci, iar restul banilor sînt direcţionaţi spre consum.
În cazul în care transferurile vor creşte la fel de rapid şi în perioada următoare, acestea ar putea să depăşească în acest an cifra de 600 milioane USD. Şi dacă s-ar recurge la estimări probabile şi pentru transferurile efectuate în afara sistemului bancar, valoarea totală a acestora ar putea depăşi suma de 1 miliard USD. Credem că BNM încearcă să-şi refacă un stoc considerat normal de rezerve valutare cu scopul ca Moldova să aibă mai multă credibilitate (să-şi refacă imaginea) atît pe pieţele internaţionale de capital, cît şi în faţa finanţatorilor externi.
Piaţa muncii
Salariul mediu pe economie în Republica Moldova a constituit în luna aprilie 1278 lei fiind cu 75 lei mai mult în comparaţie cu luna precedentă. În instituţiile bugetare salariul a crescut în aprilie faţă de martie cu 27 lei pînă la nivelul de 971,6 lei, iar în sfera nebugetară acesta a crescut cu 97 lei pînă la 1437,7 lei.
Ca de obicei, cele mai mari salarii le-au avut angajaţii din instituţiile financiar-bancare, respectiv de 4305 lei, fiind în creştere cu 204 lei faţă de luna precedentă, după care urmează salariaţii companiilor din industria energetică şi termică, gaze şi apă cu 2258 lei, transporturi şi comunicaţii cu o remunerare medie lunară de 2161 lei.
Cel mai mic salariu l-au avut în aprilie angajaţii din agricultură, în medie cîte 607 lei, cu 9 lei mai puţin faţă de luna precedentă. Remunerarea angajaţilor în sfera didactică a fost de 872 lei, iar a celor din sănătate şi asistenţa socială de 971 lei.
Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS), populaţia ocupată din Moldova a constituit în T1’05 1 milion 249 mii persoane, cu 67 mii de persoane mai puţin faţă de sfîrşitul anului 2004. Circa 67% din numărul persoanelor ocupate reprezintă salariaţii, 1/3 o constituie lucrătorii pe cont propriu şi doar 0,9% alcătuiesc patronii.
Pe ramuri de activitate statistica arată că angajaţii din agricultură constituiau la sfîrşitul T1’2005 37,1% din totalul persoanelor ocupate, fiind cu 4,6% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ponderea persoanelor angajate în industrie a fost de 12,5%, în sfera serviciilor — 37,2%, în medicină şi învăţămînt — 14,3%.
Parlamentul a aprobat modificări la Legea privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Aceasta stipulează extinderea categoriilor beneficiarilor ajutorului de şomaj pe seama micşorării sumelor destinate acestor indemnizaţii.
Actualmente, media lunară a ajutorului de şomaj este de 507 lei (40,5 USD), însă după intrarea în vigoare a noilor modificări la 1 iulie 2005 valoarea indemnizaţiei va constitui 497 lei (39,7 USD). În categoria beneficiarilor de ajutor de şomaj au fost incluse persoanele disponibilizate o dată cu lichidarea sau reorganizarea întreprinderii şi care vor beneficia de ajutor de şomaj în proporţie de 50% din salariul mediu pe anul precedent.
Mai mulţi deputaţi din opoziţia parlamentară au cerut menţinerea cuantumului indemnizaţiei de şomaj la nivelul actual motivînd că varianta votată nu este una acceptabilă pentru că se cîştigă pe de o parte, dar se pierde pe de alta. Potrivit lor, şomerii vor avea de încasat sume mai mici din partea statului chiar dacă teoretic numărul beneficiarilor va creşte.
În acelaşi timp, restanţele la plata salariilor agenţilor economici la data de 1 mai 2005 a constituit cca 137 milioane lei, micşorîndu-se cu 14 milioane lei. Cele mai mari datorii rămîn să fie în sectorul agricol — 70 milioane lei (51,2% din total), în industrie — 35,2 milioane lei (25,7%), dintre care în industria prelucrătoare — 28,4 milioane lei (80,7%), în transporturi — 10,6 milioane lei (7,7%) şi în construcţii — 8,3 milioane lei (6,1%).
Din valoarea totală a restanţelor, întreprinderile de stat (proprietate publică) sînt datoare salariaţilor cu 21,2 milioane lei sau 15,5% din totalul datoriilor, cele din sectorul privat — cu 88,3 milioane lei (64,6%), cele cu proprietate mixtă (publică şi privată) — cu 22,6 milioane lei (16,5%) şi cele cu proprietate străină — cu 4,6 milioane lei (3,4%).
Comerţul extern
Exporturile produselor vinicole ale Moldovei au crescut în primele patru luni 2005 cu 10% pînă la 7,4 milioane decalitri, iar în expresie valorică livrările au depăşit 100 milioane USD. Cea mai mare creştere, cu 37%, a fost înregistrată la exporturile de vinuri spumante şi spumoase.
Principala piaţă de desfacere a vinurilor moldoveneşti rămîne a fi Rusia, pe care se comercializează peste 80% din totalul producţiei vinicole, aceasta fiind urmată de Ucraina, Belarus, Polonia şi Germania. Moldova exportă vinuri în 27 de state ale lumii.
“Moldova-Vin” prognozează pentru acest an exporturi de vinuri în valoare de cca 300 milioane USD, în creştere cu 10% faţă de anul trecut. În 2004, spre exemplu, Republica Moldova a exportat producţie alcoolică în valoare de 278 milioane USD.
Potrivit unui studiu realizat de Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) în baza datelor prezentate de Centrul de Comerţ Internaţional (ITC), Republica Moldova a fost poziţionată în 2003 pe locul 11 în topul celor mai mari exportatori de vinuri din lume cu o pondere de 1,2% din totalul mondial. Moldova este urmată în clasament de Argentina şi Noua Zelandă care au cote mai mici de 1% în exportul mondial de vinuri.
Potrivit studiului, Franţa este liderul mondial în exportul de vinuri în 2003 cu o cifră de comercializări de 6,6 miliarde USD, ceea ce reprezintă 37% din exportul mondial. Alte 3 ţări care în 2003 au exportat vinuri în valoare de peste 1 miliard USD sînt Italia (3 mlrd USD), Spania (1,67 mlrd USD) şi Australia (1,54 mlrd USD). Italia are o pondere de 17%, Spania — de 9% şi Australia — de 8% în exportul mondial de vinuri.
Pe de altă parte, studiul citat arată că cei mai mari importatori de vinuri sînt Marea Britanie şi SUA, cărora le revine 20% şi, respectiv, 19% din importul mondial de vinuri din struguri. Un alt importator important este Germania cu o pondere de 11%. Printre 10 cei mai mari importatori de vinuri mai sînt Japonia (5%), Belgia (5%), Canada (4%), Elveţia (4%), Olanda (4%), Franţa (3%) şi Danemarca (2%).
Statisticile Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) arată că importurile de produse agroalimentare au crescut în primele patru luni 2005 cu 13,2%, pînă la cca 121,2 milioane USD, pe cînd exporturile au constituit 215,68 milioane USD fiind în creştere doar cu 1,2% faţă de perioada similară a anului trecut. Analiştii explică acest fenomen prin creşterea volumului importurilor de seminţe şi fructe oleaginoase, care nu se produc în Republica Moldova şi care de fapt constituie peste 1/2 din totalul importurilor.
În acelaşi timp, exporturile de băuturi alcoolice în ianuarie-aprilie au constituit cca 50% din totalul livrărilor — 995,6 milioane USD. Totodată, livrările de fructe şi struguri au scăzut de la 460 mii USD, în primele patru luni ale anului precedent, pînă la 239 mii USD, în ianuarie-aprilie anul curent.
Restricţiile impuse de Rusia la exportul de fructe, legume, carne şi mezeluri nu a provocat pierderi esenţiale agenţilor economici locali, însă în cazul în care acestea nu vor fi anulate pierderile se vor resimţi în următoarele luni. Anterior, MAIA prognoza pentru 2005 o creştere cu circa 8% a exporturilor de mărfuri agroalimentare, în timp ce importurile se vor menţine la nivelul ultimilor doi ani.
Moldova în lume
BERD prognozează pentru Moldova o creştere economică de 5,5% în 2005
Experţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) au estimat că Republica Moldova va avea în 2005 un ritm de creştere economică de 5,5%, un nivel sub cel de 7% înregistrat în 2004.
Economia mondială va oferi în 2005 un mediu mai puţin favorabil pentru economiile în tranziţie faţă de 2004. Performanţele economiei americane în 2004, precum şi estimările pozitive de creştere economică pentru 2005, sugerează că rezultatele mai bune ale statelor industrializate vor reduce fluxurile de capital în regiunile aflate în tranziţie.
Potrivit analiştilor BERD, economiile din Europa de Est şi statele fostei Uniuni Sovietice vor avea un ritm mediu de dezvoltare de 5,2% în 2005, în comparaţie cu cel de 6,5% în 2004. Încetinirea ritmului de creştere are loc mai degrabă din cauza înrăutăţirii climatului economic la nivel mondial; prezenţei unor rate mari ale dobînzilor în SUA; potenţialelor scăderi ale fluxurilor de capital în această regiune.
BERD prognozează scăderea ritmurilor de creştere în toate ţările CSI cu excepţia Azerbaidjanului. Astfel, în Rusia economia va creşte în 2005 cu 5,2% (faţă de 7,1% în 2004), Ucraina — 6,5% (12,1% în 2004), Armenia — 8% (10,1% în 2004), Georgia şi Belarus — 6% (8,4% şi, respectiv, 11% în 2004), Kazahstan — 8,5% (9,4% în 2004), Tadjikistan — 8% (10,6% în 2004) Turkmenistan — 7% (7,2% în 2004), Kîrgîzstan — 4,5% (7,1% în 2004), Uzbekistan — 4% (6% în 2004) şi Azerbaidjan — 21% (10% în 2004).
La rîndul său, Fondul Monetar Internaţional (FMI) arată, în ultimul raport privind dezvoltarea economiei globale, de asemenea o încetinire a ritmului de creştere economică în CSI. Potrivit estimărilor FMI, în 2005 creşterea economică în Moldova va constitui 5%. O prognoză similară a lansat şi Institutul de cercetare economică Economist Intelligence Unit din Marea Britanie. Pe de altă parte, Guvernul prognozează pentru anul 2005 o creştere economică de 6%.
În altă ordine de idei, Kurt Geiger, directorul Departamentului instituţii financiare al BERD, a declarat la întrevederea sa de săptămîna trecută cu Preşedintele Voronin că BERD va continua să acorde asistenţă Republicii Moldova în vederea consolidării şi dezvoltării sectorului bancar, care potrivit analiştilor se află în ascensiune. Situaţia din sectorul bancar al Moldovei este apreciată de către experţii BERD drept favorabilă şi stabilă.
Anterior, factori de decizie ai BERD şi-au arătat disponibilitatea de a implementa în anul 2005 în Moldova 10 proiecte noi în valoare totală de 21 milioane euro. Trei dintre acestea, care însumă o valoare totală de cca 10 milioane euro, vor fi direcţionate în sectorul bancar.
În Strategia BERD pentru Moldova, aprobată în iulie 2003, se spune că banca va acorda sprijin pentru “dezvoltarea sectorului bancar privat şi finanţarea eficientă şi adecvată a întreprinderilor private prin băncile locale, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii şi micro-întreprinderilor”.
Însă în pofida faptului că BERD a deschis linii speciale de credit destul de ieftine la cîteva bănci comerciale locale, cum ar fi Victoriabank, Moldindconbank şi Mobiasbancă, acestea ridică de două-trei ori rata dobînzii şi fac inaccesibile creditele pe termen lung, care sînt absolut necesare pentru finanţarea cheltuielilor de investiţii şi de producţie. Dar de accesibilitatea acestor credite sînt legate în mod direct aşa probleme ca şomajul ridicat, vulnerabilitatea producătorilor naţionali la şocurile externe, calitatea redusă a mediului de investiţii şi promovarea insuficientă a exporturilor.
Arhiva
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 |
