Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Sectorul financiar-bancar

Deprecierea leului a clătinat piaţa valutară…

Pe parcursul lunii mai s-a observat o depreciere pronunţată a leului moldovenesc faţă de dolar şi euro, respectiv 0,5% şi cca 1%. O cauză primară este dinamica economiei europene, aceasta avînd o creştere mai pronunţată faţă de cea americană, care inevitabil a influenţat şi evoluţia monedei unice. Dat fiind faptul că piaţa locală este dependentă într-o proporţie mare de cea din exterior, evoluţia perechii euro-dolar s-a făcut vizibilă şi asupra leului moldovenesc. Unele mijloace de informare în masă scriau că deprecierea leului este o consecinţă a stopării exporturilor de vinuri pe piaţa rusă şi că aceasta ar putea avea un impact negativ asupra sistemului. Ca răspuns, BNM a dat publicităţii unui comunicat de presă prin care a dezminţit afirmaţiile publicate în presa locală motivînd că acestea i-au aspectul unor tentative speculative orientate spre deprecierea nejustificată a monedei naţionale.

Pe de lată parte, trebuie să recunoaştem că Banca Naţională fost cea care pe parcursul lunii mai a cumpărat valută în proporţii mari injectînd astfel pe piaţă mai mulţi, fenomen care după regulile pieţei inevitabil duce la o depreciere. În plus, presupunem că BNM intenţionat a recurs la această măsură pentru a acorda un respiro exportatorilor ţinîndu-se cont de blocajul pe care Rusia l-a impus produselor moldoveneşti, şi ştiindu-se respectiv că de pe urma deprecierii profitorii avantajaţi sînt exportatorii. Nu este exclus faptul că tendinţele de pe piaţa valutară sînt influenţate şi de evoluţiile de pe piaţa internaţională a petrolului şi de performanţele economiilor din regiune. La finele lunii mai leul moldovenesc şi-a inversat tendinţele, acesta s-a apreciat puţin faţă de dolar şi euro.

În acelaşi timp, băncile comerciale din ţară deţin lichidităţi care sînt estimate la cca 3 miliarde lei, indice ce respinge din start eventualitatea unei crize sau incapacităţi de plată a Republicii Moldova. În plus, portofoliul de credite al băncilor acordate în ramurile de viticultură, vinificaţie şi pentru comercializarea produselor vitivinicole ocupă o pondere relativ mică în activele acestora — 8%, iar în portofoliul total de credite — 14%. În cele din urmă, rezervele valutare ale BNM se estimau la sf. lunii mai la peste 646 milioane USD (8, 41 miliarde lei), rezerve ce confirmă faptul că deocamdată nu există premise pentru o potenţială criză pe piaţa valutară internă.

…totodată, ratingul riscului de ţară a fost îmbunătăţit

Agenţia internaţională de evaluare financiară Moody’s Investors Service a îmbunătăţit ratingul riscului de ţară pe termen lung al Republicii Moldova de la Caa1 la B3, ca urmare a modificării metodologiei. Perspectiva pentru calificativul acordat creditelor pe termen lung în valută a fost apreciată drept stabilă. De fapt schimbările metodologice au dus la îmbunătăţirea calificativelor pentru 70 de state. Ratingurile vizate de schimbarea metodologiei se referă la plafoanele calificativelor pentru obligaţiunile emise în valută. Plafonul calificativelor pe termen scurt al Republicii Moldova este de Caa2, pentru depozitele în valută şi Caa1, în monedă naţională. Ultima evaluare a ratingului riscului de ţară al Moldovei a fost făcută în mai 2003 atunci cînd Moody’s a îmbunătăţit calificativul pe termen lung de la Ca la Caa1.

Moody’s a început să evalueze ratingul Republicii Moldova în 1997. Din cauza întîrzierilor de plată a dobînzilor şi stopării finanţării externe, în 1998, ratingul pentru obligaţiunile externe ale Republicii Moldova a fost redus de la Ba2 la B2, în aprilie 2000 — de la B2 la B3, în iulie 2001 — pînă la Caa1, iar în iulie 2002, după ce Guvernul a întîrziat să răscumpere euroobligaţiunile plasate pe pieţele internaţionale ratingul a fost coborît pînă la Ca.

Ce înseamnă, de fapt, toată această nebunie a ratingurilor? Agenţiile de rating internaţional precum Fitch IBCA, Moody’s Investors Services şi Standard & Poor’s sînt menite să acorde calificative privind riscul de ţară în funcţie de evoluţia principalilor indicatori macroeconomici, axîndu-se preponderent pe sănătatea şi siguranţa sistemului financiar-bancar. Ţările analizate sînt încadrate pe o scară valorică de la A la D (Standard & Poor’s si Fitch IBCA), respectiv de la A la C (Moody’s Investors Services), în funcţie de care investitorii sînt sfătuiţi să crediteze şi să demareze sau nu afaceri în zonele respective. Riscul datoriei externe pe termen lung în valută este principalul calificativ care evaluează riscul de ţară. De asemenea, odată cu stabilirea ratigurilor, acestea prognozează şi perspectiva de rating a ţărilor. În general, în cazul în care această perspectivă este negativă, la următoarea evaluare agenţia va retrograda ţara respectivă. Actualmente, toate cele trei agenţii caracterizează Republica Moldova drept o ţară “stabilă” în ceea ce priveşte investiţiile.

Sectorul real

Criza din vinificaţie trage în jos industria…

În perioada lunilor ianuarie-aprilie 2006 volumul producţiei industriale în Republica Moldova a scăzut cu 5,9%, înregistrînd o valoare monetară de 6,4 miliarde lei (488 milioane USD). În opinia mai multor experţi această reducere este explicată ca urmare a crizei din sectorul vinicol. Exporturile de vinuri în Rusia, principala piaţă pentru întreprinderile vinicole moldoveneşti, care au fost sistate la sfîrşitul lui martie au provocat limitarea sau chiar stoparea producţiei la multe fabrici de vinuri. Potrivit unor date ale Moldova-Vin, combinatele de vin utilizează acum mai puţin de ¼ din capacităţi.

Asociat cu tendinţele negative din sectorul vinicol, alături de scăderi mari în industria maşinilor şi echipamentelor (-21%), producerea tutunului (-7%) (chiar dacă această cădere a fost amortizată de unele creşteri importante în sectoarele de prelucrare a pietrei (+64%) sau producerea cimentului (64%), însă mai puţin importante ca pondere în totalul producţiei industriale), sectorul industrial înregistrează în ultima perioadă o cădere continuă. Guvernul nu a modificat, deocamdată, prognoza de creştere în industrie estimată la un nivel de 6,5% pentru 2006, însă, nu exclude un impact negativ pe termen lung ca urmare a situaţiei din sectorul asupra industriei în general.

“Chişinăul totuşi încearcă să recupereze piaţa rusă printr-o reluare a exporturilor de vinuri chiar în vara aceasta”, asta a declarat speaker-ul Parlamentului pentru postul rusesc de radio “Eho Moskvî”, Marian Lupu. Potrivit acestuia, părţile au convenit că livrările vor putea fi reluate, doar în condiţiile în care vinificatorii vor înăspri condiţiile de control a calităţii producţiei. De fapt “războiul vinului” a reprezentat o lecţie bună pentru Chişinău, care a confirmat necesitatea diversificării pieţelor de export şi a respectării calităţii pentru producţia vinicolă fabricată în Republica Moldova.

Sectorul extern

Deficitul comercial ne face mari dureri de cap…

Guvernul şi-a revăzut prognoza cu privire la deficitul comercial pentru 2006. Potrivit modificărilor acesta va atinge la finele anului curent valoarea de 1,59 miliarde USD, faţă de 1,33 miliarde USD după cum se estimase la începutul anului. Modificarea a fost motivată prin creşterea continuă a preţului energiei, creştere ce va constitui o sursă de incertitudine cu care se va confrunta economia pe parcursul anului. Potrivit indicatorilor macroeconomici actualizaţi, exporturile vor creşte, în 2006, cu 15%, în timp ce importurile vor avansa mai rapid, respectiv, cu 23%. Soldul negativ al balanţei comerciale a crescut, după primele trei luni ale anului, de 1,5 ori faţă de perioada similară a anului trecut, pînă la 295 milioane USD. Exporturile au crescut în T1’2006 cu 4,6%, în timp ce importurile s-au majorat cu 25,7%.

Piaţa muncii

Salariul mediu în sfera bugetară s-a redus…

Remunerarea medie a muncii în sfera bugetară s-a redus în luna aprilie cu 21,2 de lei, pînă la nivelul de 1254,6 lei, în timp ce în sectorul real salariul mediu a crescut cu 57,2 lei şi a fost de 1731,4 lei (133 USD). În raportul lunar al Biroului naţional de statistică (BNS) se arată că pe economie salariul mediu în luna aprilie a fost de 1564,8 lei, cu 31,2 de lei mai mult faţă de luna precedentă.

Cel mai mare salariu în luna de raport l-au avut, în mod tradiţional, angajaţii din sfera financiară, cu 3798 de lei, dar acest indicator a fost mai mic faţă de luna precedentă cu 66 de lei. La fel şi în sectorul industrial remunerarea medie a fost mai mică în aprilie cu 14 lei faţă de luna precedentă, de 1965 lei, iar în construcţii salariul mediu a crescut cu 154 de lei, pînă la 2 163 de lei. Angajaţii în sfera didactică au avut în luna trecută un salariu mediu de 1140 de lei, cu 31 de lei mai puţin faţă de luna precedentă, iar angajaţii din sănătate şi asistenţa socială au fost remuneraţi în medie cu cîte 1325 de lei.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet