Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 16–31 octombrie 2006

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #83 |

Inflaţia şi preţurile

Preţurile nu dau înapoi…

Rata inflaţiei pentru T1-T3’2006 ar putea trece de 10%, valoare care a fost prognozată de guvern pentru întreg anul. Chiar dacă în luna octombrie am avut încă preţuri mici la produsele agricole, per ansamblu acestea au crescut. În particular s-au majorat preţurile la roşii, cartofi, zahăr, lactate etc. Tarifele la serviciile comunale au rămas deocamdată neschimbate. Nu este exclus însă ca acestea să fie revizuite în noiembrie şi consumatorii să primească alte facturi pentru întreţinere decît cele la care s-au aşteptat.

Sectorul real

În T1-T3’2006 volumul producţiei industriale a scăzut cu 7%…

În ianuarie-septembrie 2006, întreprinderile industriale de toate formele de proprietate din ţară au fabricat producţie în valoare de cca 14,96 miliarde lei (cca 900 milioane euro) ceea ce constituie 93% faţă de ianuarie-septembrie 2005, sau cu 7% mai puţin. Diminuarea volumului producţiei industriale a fost determinată de reducerea volumului producţiei la întreprinderile specializate în fabricarea vinurilor, a băuturilor alcoolice distilate, la fabricarea produselor de tutun, a sticlei şi articolelor din sticlă, a uleiurilor şi grăsimilor, hîrtiei şi cartonului, maşinilor şi echipamentelor. Volumul producţiei întreprinderilor industriei alimentare şi a băuturilor în ansamblu s-a diminuat cu 21%.

Sectorul financiar-bancar

Depozitele în sistemul bancar constituie cca 1 miliard USD…

Volumul total al depunerilor în sistemul bancar din Moldova constituiau la începutul lui septembrie cca 13,08 miliarde lei (cca 1 miliard USD), avînd în vedere faptul ca activele totale din sistem se estimează la peste 20 miliarde lei (1,5 miliarde USD). Creşterea s-a produs pe fondul majorării în continuare de către băncile comerciale a dobînzilor la depozitele în lei şi valută. În septembrie, rata medie la depozitele în lei a crescut cu 0,63 p.p. pînă la 12,62% în medie, iar la depozitele în valută a sporit cu 0,04 p.p. pînă la 5,26%.

Creditarea a crescut în pofida majorării dobînzilor…

Soldul creditelor acordate s-a majorat, în septembrie, cu 2,9% şi a însumat cca 12,32 miliarde lei (930 milioane USD) la sfîrşitul lunii. Creşterea s-a produs chiar şi în pofida majorării ratelor dobînzii atît la împrumuturile în lei, cît şi la cele în valută. În septembrie rata medie a dobînzii a creditelor acordate în lei a crescut cu 0,32 p.p. pînă la 18,61%, iar la cele în valută străină — cu 0,08 p.p. şi a constituit 11%. Împrumuturile acordate întreprinderilor private au crescut cu 1,7%, iar cele acordate persoanelor fizice — cu 4,6%. Totodată, soldul creditelor destinate întreprinderilor de stat şi altor organizaţii care practică operaţiuni financiare s-a diminuat cu 0,3% şi, respectiv, cu 2,2%.

Comerţul extern

Avem puţine produse competitive destinate exportului…

În ultima perioadă în Moldova a scăzut simţitor producerea şi asortimentul de producere. Cercetările demonstrează că dacă în anii ’90 ai secolului trecut, în ţară erau produse cca 700 de grupe de mărfuri, în prezent însă sectorul de producere este concentrat doar pe trei grupe de produse: producţia alcoolică, textile şi miez de nucă şi seminţe de floarea-soarelui. Probabil că şi din acest motiv sistemul GSP plus este valorificat doar în proporţie de 60%. Potrivit autorităţilor, Uniunea Europeană s-a arătat dispusă să iniţieze procedura de elaborare a pachetului de documente pentru acordarea Moldova a sistemului de preferinţe comerciale autonome. Deocamdată însă, pînă la finele acestui an şi începutul anului viitor, în RM urmează să aibă loc două misiuni de evaluare ale UE ce vor inspecta întreprinderile potenţiale de export.

Problema deficitului comercial…

S-ar putea ca deficitul comercial să se accentueze în următorii doi ani, pe fondul creşterii importurilor pentru investiţii şi consum, iar procesul de stabilizare a balanţei comerciale va începe abia în 2009. Printre motivele accelerării importurilor, cu o dinamică mai mare decît cea a exporturilor, se regăsesc în creşterea investiţiilor străine (deoarece acestea implică importul de tehnologie, utilaje, materii prime sau piese componente) în Moldova şi creşterea cererii de consum, care nu poate fi acoperită de producţia internă.

Piaţa muncii

În 2007 salariul mediu va fi de cca 121 euro…

Recent, guvernul a aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie pentru anul 2007 în valoare de 2015 lei (cca 121 euro). Totuşi acesta are mai mult un nivel orientativ, necesar pentru calcularea contribuţiilor individuale de asigurări sociale pe următorul an. Noul cuantum este cu 18,5 la sută mai mare faţă de salariul mediu lunar preconizat pentru anul 2006.

Cuantumul propus al salariului mediu include majorările salariilor angajaţilor din sectorul bugetar, ca urmare a implementării etapelor noului sistem de salarizare, precum şi realizarea politicii salariale prevăzute în cadrul de cheltuieli pe termen mediu pentru anii 2007–2009 pentru sectorul real al economiei.

Cel mai important pentru tineri este ca aceştia să aibă un loc de muncă…

Potrivit unei cercetări efectuate de Biroul Naţional de Statistică, crearea unor noi locuri de lucru (nu se specifică ca acestea să fie şi bine plătite) şi îmbunătăţirea condiţiilor de salarizare sînt măsurile cele mai importante care ar ameliora situaţia tinerilor pe piaţa muncii din republică. Aceasta este de fapt opinia tinerilor, opinie relevată în cercetarea întitulată “Tinerii pe piaţa muncii”. Studiul demonstrează că marea majoritatea a tinerilor — 94 la sută — consideră că pentru ei este important să aibă un loc de muncă.

Persoanele cu studii gimnaziale sunt cele mai mobile în căutarea unui job…

Este interesant faptul că numai 4,9% din cei anchetaţi au apelat vreodată la serviciile Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Mai bine de jumătate din aceste persoane au apelat la agenţie după terminarea studiilor. Din totalul persoanelor care au apelat la ANOFM, cca 56% erau din localităţi rurale. În ceea ce priveşte nivelul de studii, ponderea cea mai mare (37%) au deţinut-o persoanele cu studii gimnaziale. În urma clasificării pe activităţi economice, se constată că 28% dintre tinerii angajaţi activează în agricultură, 20% erau ocupaţi în comerţ, hoteluri şi restaurante şi 15,4% — în industrie.

Repartiţia după nivelul de studii a evidenţiat faptul că cele mai predispuse să-şi schimbe locul de muncă au fost persoanele cu studii gimnaziale, urmate de cele cu studii medii de cultură generală şi liceale, şi de cele cu studii profesionale. Motivul principal pentru care două treimi dintre tineri şi-ar schimba locul de muncă a fost remunerarea joasă, iar fiecare a cincea persoană îşi dorea o altă activitate.

Statul beneficiază dublu de pe urma moldovenilor care muncesc în afară…

În acelaşi timp, potrivit datelor BNM, cetăţenii moldoveni aflaţi la muncă peste hotare au transferat în opt luni a.c., prin canale oficiale, cca 530 milioane USD. Experţi ai FMI au constatat că 53% din valută este expediată în Moldova pe căi oficiale, iar alte 47% pe căi neoficiale, inclusiv cu transportul de ocazie sau mesageri. Astfel, FMI estimează pentru acest an o sumă totală de transferuri între 1,1–1,2 miliarde USD.

După unele estimări, 20% din cetăţenii moldoveni îşi cîştigă traiul în afara ţării. Ei au trimis anul trecut în Moldova sute de milioane de euro, evitîndu-se colapsul economic. Conform statisticilor internaţionale privind migraţia, în 2005, la nivel mondial, muncitorii aflaţi în alte state au transferat familiilor din ţările de origine 165 miliarde USD, iar în 2006 se estimează un nivel de peste 200 de miliarde USD.