Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Situaţia socioeconomică în perioada 2–22 mai 2005
|
|
e-journal #51 |
Preţurile
Rata inflaţiei a constituit în luna aprilie 1,4%. Cumulativ pentru primele patru luni ale anului curent s-a înregistrat o rată a inflaţiei de 5,5%, faţă de decembrie 2004. Menţinîndu-se tendinţele actuale, rata inflaţiei din acest an ar putea să “doboare” nivelul de 12,5% înregistrat în 2004.
Indicele preţului de consum (IPC) la produsele alimentare în aprilie a crescut cu 1,8%, la produsele nealimentare cu 1,3%, iar tarifele la serviciile prestate populaţiei au crescut cu 0,8%.
Creşteri mai mari ale preţurilor au fost înregistrate la fructele proaspete — cu 17,3%, legume proaspete — cu 6,2%, zahăr — cu 5% şi la cartofi — cu 2,4%. Printre mărfurile nealimentare cel mai mult s-au scumpit produsele petroliere — cu 3,7% (inclusiv benzina şi motorina — cu 4,5%, gaz lichefiat ambalat în butelii — cu 3,2%) şi medicamentele — cu 1,6%. La rîndul lor, au crescut tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei de către transportul public — cu 7,8%.
Scumpirea carburanţilor, fără îndoială, va deveni, în cele din urmă, o sursă sigură care va alimenta inflaţia. Pericolele pentru ţinta anuală de inflaţie de 10% şi evoluţia preţurilor din primele patru luni subminează eforturile înscrierii în parametrii inflaţionişti anuali. Reflectat în multe dintre preţurile de consum, preţul carburanţilor reprezintă o ameninţare la fel de serioasă. Pentru bugetul de stat un preţ mai mare al carburanţilor nu este neapărat o veste proastă, care la rîndul său va putea aduce încasări mai mari din accize.
Influenţe mai puţin bune asupra deficitului de cont curent şi a balanţei comerciale, care s-au adîncit în primul trimestru al anului, au însă creşterile de cotaţii petroliere şi importurile cu valori majorate. Pentru a contracara efectele creşterii record a preţului carburanţilor importaţi în Moldova, ar fi binevenit ca Guvernul să reducă nivelul accizelor şi să elimine TVA la accize. Deocamdată însă pentru o astfel de măsură nu există nici un proiect de act normativ elaborat la nivel de Executiv.
Să ne amintim că în aprilie 2004 rata inflaţiei a fost de 0,9%, iar cumulativ pentru primele patru luni ale anului trecut aceasta a fost de 3,9%, deci cu 1,6 p.p. mai puţin.
Bănci şi asigurări
Evoluţia sistemului bancar din Moldova a înregistrat tendinţe pozitive în T1’2005. Unul dintre indicatorii de bază ai sistemului, capitalul de gradul I, s-a majorat cu 3,9%, pînă la 2,54 miliarde lei. Creşterea a fost propulsată, în special, de realizarea veniturilor bancare în perioada respectivă şi a contribuit în continuare la consolidarea sistemului.
Partea investiţiilor străine în capitalul bancar a constituit 51,6% în T1’2005, fiind în scădere cu 0,8 p.p. faţă de începutul anului. Activele au crescut pe parcursul primului trimestru cu 3,3%, pînă la cca 13,76 miliarde lei. Banca Centrală estimează că sporirea acestui indicator profilează o tendinţă încurajatoare şi este finanţată preponderent prin afluxuri de depozite noi şi prin realizarea veniturilor.
În structura activelor numerarul a sporit cu 12,2%, pînă la 823,7 milioane lei, mijloacele datorate de bănci şi BNM — cu 2,5%, pînă la cca 3,29 miliarde lei, hîrtiile de valoare — cu 41,6%, pînă la 1,37 miliarde lei, alte active — cu 3,3%, pînă la 1,2 miliarde lei.
Creditele bancare au fost suficient de diversificate, riscurile distribuindu-se în toate sectoarele economice majore. La sfîrşitul trimestrului ponderea cea mai mare în totalul portofoliului de credite au deţinut-o creditele acordate industriei şi comerţului — cca 47%, după care urmează cele acordate agriculturii şi industriei alimentare — 27,3% şi cele pentru imobil, construcţii şi dezvoltare — 6,4%. Depozitele persoanelor fizice au crescut cu 11,7% faţă de T1’2004, pînă la cca 5,43 miliarde lei.
La sfîrşitul T1’2005 venitul net pe sistemul bancar a fost de 109,4 milioane lei. Rentabilitatea activelor (RA) şi a capitalului acţionar (RCa) a fost de 3,2% şi respectiv 16,6%, cu 0,6 p.p. şi, respectiv, cu 1,5 p.p. mai puţin comparativ cu începutul anului. Diminuarea a avut loc, în mare parte, ca rezultat al transformării mijloacelor lichide ale băncilor generatoare de dobîndă în mijloace lichide negeneratoare de dobîndă, însă cu o mai bună direcţionare a acestora în proiecte investiţionale.
În ultimul raport al Biroului Naţional de Statistică (BNS) se arată că plata despăgubirilor achitate de companiile de asigurare pe parcursul anului 2004 a constituit 174 milioane lei (persoanelor fizice le-au revenit 56 milioane lei). Aceasta este în creştere cu 44% faţă de anul 2003.
În acelaşi timp, în anul trecut veniturile din încasarea primelor de asigurare au crescut cu peste 35% faţă de 2003 şi au constituit 420 milioane lei, inclusiv de la persoanele fizice — 135 milioane lei. Venitul total al companiilor de asigurare în anul 2004 a fost de cca 494 milioane lei.
Comerţul exterior
Valoarea comerţului exterior a constituit 13,15 miliarde lei (1,052 miliarde USD), cu 922,6 milioane lei mai mult faţă de perioada similară a anului trecut.
Totodată, în ianuarie-aprilie 2005, importurile au constituit 8,44 miliarde lei, fiind în creştere cu 1,95 miliarde lei faţă de primele patru luni ale anului trecut sau cu 30%. Pe de altă parte, exporturile au scăzut cu 18%, pînă la 4,71 miliarde lei.
În total cele 15 birouri vamale au înregistrat peste 33 000 de operaţiuni de export-import, iar veniturile la buget din partea serviciului vamal au constituit 986 milioane lei, fiind în creştere cu 30% comparativ cu ianuarie-aprilie 2004.
Pe de altă parte, balanţa comercială continuă să se agraveze, iar deficitul comercial aproape că s-a dublat în comparaţie cu ianuarie-februarie şi a atins după trei luni un nivel de 186,3 milioane USD. Deficitul comercial a crescut cu cca 75% faţă de primul trimestru (T1) ’2004.
În ianuarie-martie 2005 ritmul de creştere a exporturilor a fost de 6,8% faţă de T1’2004, în timp ce importurile au înregistrat o creştere fulminantă de cca 29%.
Este cert că creşterea deficitului comercial este influenţată ca urmare a creşterii importurilor, generate la rîndul lor de sporirea consumului intern. Cu alte cuvinte, de ani buni, moldovenii consumă mai mult, la fel ca şi statul, îndatorîndu-se tot mai mult.
Politica comercială practicată de Guvern poate furniza şi ea o explicaţie în acest sens. Spre exemplu, facilităţile comerciale acordate la o gamă de importuri echivalează cu o apreciere în termeni reali a monedei naţionale, care nu face decît să încurajeze importurile. Reducerea productivităţii în industrie ce a determinat diminuarea volumului de mărfuri livrate pe pieţele externe constituie un alt factor important care a influenţat creşterea deficitului comercial.
| Comerţul extern al Moldovei | 2003 | T1’04 | T1-T2’04 | T1-T3’04 | 2004 | T1’05 |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Valoarea exporturilor, milioane USD | 1059,40 | 233,4 | 460,2 | 701,3 | 1317,48 | 249,4 |
| Valoarea importurilor, milioane USD | 1728,29 | 338,0 | 773,5 | 1215,5 | 2130,56 | 435,7 |
| Deficitul comercial, milioane USD | -668,89 | -105 | -313,3 | -514,2 | -813,08 | -186,3 |
Sursa: BNM, BNS
Moldova şi lumea
Republica Moldova este plasată pe penultima poziţie printre ţările CSI în ceea ce priveşte ritmul de creştere în industrie. Pentru primul trimestru a.c. volumul producţiei industriale în Moldova a crescut cu 3,2%, aceasta devansînd doar Kîrgîzstanul, care a înregistrat un regres în ramura industrială de 4,7%.
Pe de altă parte, Moldova a fost întrecută la acest capitol de către Rusia care a realizat o creştere de 3,9%, Armenia — 5,1%, Ucraina şi Georgia — 7,1%, Kazahstan — 7,4%, Tadjikistan — 8,2%, Azerbaidjan — 10,3%. Republica Belarus a înregistrat cea mai importantă creştere industrială din CSI — de 11,6% în primele trei luni ale anului 2005.
Creşterea medie a producţiei industriale în CSI pentru primul trimestru al anului 2005 a constituit 5%, cu 4% mai puţin faţă de cele 9p.p. acumulate în primul trimestru al anului 2004.
Industria moldovenească a înregistrat în lunile ianuarie-martie o creştere foarte modestă de 3,2%, în preţuri comparabile, faţă de 16,7% în perioada similară a anului trecut. Potrivit statisticilor oficiale, în primul trimestru întreprinderile industriale au fabricat producţie în valoare de cca 4,4 miliarde lei (peste 350 milioane USD), în preţuri curente (în calcul nu au fost luate întreprinderile din Transnistria).
Arhiva
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 |
