Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #98 |
Industria mai este încă prinsă de mrejele recesiunii. În primele cinci luni ale a.c., producţia industrială a fost în valoare de 9,26 miliarde lei, în scădere cu cca 2% faţă de perioada similară a anului trecut. În luna mai, a fost înregistrată o creştere de cca 19%, fapt ce a atenuat handicapul declinului din industrie. În general, după cinci luni, fabricarea vinului s-a redus de 2,5 ori (cu o pondere de doar 5,4% din totalul producţiei), fabricarea băuturilor alcoolice distilate — de 2,1 ori; producţia şi distribuţia de energie electrică şi termică — cu 7,7%; fabricarea de maşini şi echipamente — cu 10%; fabricarea produselor de tutun — cu 7,3%. Ministerul Economiei şi Comerţului anticipa pentru anul 2007 o creştere a industriei de 9%, prognoză pusă la îndoială de mai mulţi experţi.
Nici în agricultură lucrurile nu stau mai bine. Mai mult ca atît, răul cel mai mare e că seceta curentă ar putea compromite peste 30% din recolta agricolă anuală. Efectele secetei ar putea fi destul de dure dacă previziunile meteo pentru anul acesta se vor dovedi corecte. Condiţiile climaterice nefavorabile vor reduce rentabilitatea sectorului, limitând astfel capacităţile fermierilor de aşi finanţa lucrările agricole în 2008. Totodată, din cauza culturilor care sînt deja periclitate de secetă, am putea să ne aşteptam la scumpirea în lanţ a produselor agro-alimentare. Spre exemplu, din cauza secetei din 2003 agricultura a suferit un declin de 14%. Clima aridă de atunci a afectat în cea mai mare parte producţia de cereale, legume, fructe şi sfeclă de zahăr.
Aparent situaţia nu pare atît de dramatică odată ce Guvernul a declarat că acordă subvenţii de pînă la 70% la procurarea poliţelor de asigurare pentru asigurarea culturilor agricole. Totuşi pînă la urmă credem că acestea ajung cu greu în buzunarul ţăranului, or din cauza ca acesta e prost informat sau că sistemul de asigurări este slab dezvoltat. Chiar dacă pe piaţa activează un număr suficient de companii de asigurări, doar cîteva din ele prestează spectrul larg de servicii, iar pe lîngă toate şi costurile acestora sînt foarte mari. În plus, acestea nu prea sînt interesate în asigurarea anumitor riscuri, mai ales în agricultură. Dacă totuşi aceste subvenţii ajung la destinaţie, beneficiarii sunt fermierii care deţin în posesie suprafeţe mari de teren agricol şi mai puţin micii fermieri, cei care practică o agricultură de subzistenţă.
Creditele bancare au continuat să se scumpească uşor în pofida tendinţei de reducere a inflaţiei. Dobînda medie ponderată la creditele acordate persoanelor fizice şi juridice în lei moldoveneşti s-a majorat, în luna mai, cu 0,2 p.p. pînă la 18,81%, iar dobînda la împrumuturile în valută a crescut pînă 11,01%. În cinci luni ale acestui an însă rata dobînzii la împrumuturile bancare în lei s-a modificat nesemnificativ, oscilînd în jurul nivelului de 18,5%. La fel este neesenţială şi schimbarea dobînzii la creditele în valută străină şi asta pe fondul reducerii inflaţiei anuale, de la o valoare de 12,9%, în ianuarie, pînă la 10,6% în luna mai.
Pe parcursul lunii mai băncile comerciale au acordat credite în lei moldoveneşti în valoare totală de 1,11 miliarde lei. În aceiaşi perioadă suma depozitelor atrase în MDL a însumat 19,94 miliarde lei iar, a celor în valută recalculate în MDL 7,93 miliarde lei. Rata medie ponderată la depozitele în lei s-a redus cu 0,05 p.p. pînă la 15,4%, iar dobînda medie la depozitele în valută a crescut cu 0,06 p.p. pînă la nivelul de 5,9%.
Agenţia internaţională de evaluare financiară FITCH Ratings a modificat perspectiva pentru ratingul acordat Republicii Moldova pentru credite de la “stabilă” la “pozitivă”, urmare a creşterii economice şi disciplinei fiscale adoptate. Totodată, agenţia FITCH a reconfirmat calificativul acordat Republicii Moldova pentru angajamentele externe pe termen lung în valută străină şi monedă naţională la nivel de “B-” şi respectiv “B”, şi a apreciat perspectiva pentru ratingurile acordate drept “stabilă”. Modificare a fost influenţată de implementarea unor reforme structurale şi de reluarea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional după o pauză de trei ani.
În acelaşi timp, agenţia a identificat o serie de riscuri externe care influenţează în mod negativ perspectiva pe termen scurt, ca interzicerea de către Rusia a importurilor de vinuri moldoveneşti şi dublării preţurilor la gaze în anul 2006. Deficitul de cont curent al Moldovei s-a deteriorat semnificativ în 2006, la peste 12% din PIB, creşterea economică s-a încetinit, iar inflaţia a urcat, tendinţe ce ar putea în perioada imediat următoare schimba deciziile agenţiei.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 |