Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Preţurile şi inflaţia

În următoarele săptămîni inflaţia ar putea creşte…

Cu toate că ultimile două luni (iunie-august) au consemnat o deflaţia de 0,8% în iunie şi 1,1% în iulie, celor mai mulţi analişti şi economişti prognoza anuală de 8–10% li se pare o glumă. În primul rînd pentru că, în mod firesc, lunile de toamnă şi iarnă înseamnă inflaţie mai mare. Anul acesta pare a fi un an special, tocmai din cauza scumpirii carburanţilor şi cît de curînd a energiei electrice, ceea ce va face ca inflaţia să crească. Totodată, se estimează ca preţul gazelor naturale să crească uşor, influenţat şi de cotaţiile de pe piaţa internaţională.

…din cauza scumpirii carburanţilor, energiei electrice şi creşterii costurilor de producţie

În primul rînd, preţul energiei termice, care probabil va fi ajustat (majorat) din cauza scumpirii carburanţilor cînd va începe furnizarea agentului termic către consumatori, îşi va produce efectele, bineînţeles din moment ce statistica îl va lua în calcul la o nouă valoare. Felul în care va fluctua cotaţia internaţională la petrol reprezintă o altă îngrijorare pentru rata inflaţiei, avînd în vedere că benzina şi motorina influenţează aproape toate preţurile care intră în calculul acestei rate.

Majorarea salariilor funcţionarilor publici cu cca 30%, bani care, cel mai probabil, vor mari consumul — adică un alt potenţial stimul pentru inflaţie. În plus, şi costurile de producţie sînt în ascensiune, alimentate şi de o creştere a salariilor. Productivitatea este în scădere, şi dacă nu se vor face investiţii în tehnologie, economia va da semne de oboseală. Pentru BNM, care are ca principală ţintă stabilitatea preţurilor, scenariul descris mai sus nu este deloc bun.

Sistemul financiar-bancar

Banca Naţională a redus rata de bază a dobînzii…

Banca Naţională a redus cu 0,5% rata de bază aplicată la refinanţarea băncilor comerciale prin operaţiuni REPO de cumpărare pe termen de două luni a hîrtiilor de valoare de stat, efectuate în cadrul operaţiunilor de piaţa deschisă ale BNM. Potrivit deciziei Consiliului de Administraţie al BNM aceasta a fost stabilită la nivel de 12,5% anual. A fost diminuată cu 0,5% şi rata de bază la creditele acordate pe termen lung (mai mare de 5 ani), pînă la nivelul de 10,5% anual.

Probabil că BNM a modificat rata de bază ghidîndu-se de dinamica inflaţiei şi condiţiile actuale ale pieţei monetare. După deflaţia de 0,8% în iunie şi 1,1% în iulie, rata inflaţiei a cumulat în primele şapte luni 3,6%, faţă de o rată anuală prognozată de 8–10%. Micşorarea ratei de bază şi scăderea inflaţiei va atrage după sine diminuarea dobînzilor la depozite şi, respectiv, la creditele bancare. Pentru depozite, în iulie, rata medie a dobînzii pe sistemul bancar era de 12,96% (ianuarie 15,7%), iar pentru creditele acordate de băncile comerciale rata medie a dobînzii era de 19,32% (ianuarie 21,2%).

…s-ar putea ca şi băncile comerciale să opereze scăderi ale dobînzilor

În aceste condiţii plasarea economiilor în depozite bancare devine pe zi ce trece mai dezavantajoasa, cel puţin din perspectiva obţinerii unui profit sesizabil. Pentru perioada următoare, analiştii se aşteaptă la continuarea trendului de scădere a dobînzilor bancare. În viitorul apropiat este de aşteptat ca băncile să-şi anunţe reducerea dobînzilor la depozitele constituite în lei.

Este de aşteptat ca această tendinţă să continue, deşi probabil reducerile de dobînzi nu vor mai avea amploarea pe care au cunoscut-o în prima parte a anului^[1]. Oricum, avînd în vedere fiind conjunctura actuală precum şi faptul ca toate celelalte posibile puncte de interes ale Băncii Naţionale cu privire la evoluţia indicatorilor economici vor fi subordonate de acum înainte obiectivului de inflaţie, nu poate fi vorba de creşteri ale dobînzilor în perioada următoare.

Rezervele valutare ale BNM ar putea ajunge pînă la 600 milioane USD la sfîrşit de an

În acelaşi timp, rezervele valutare ale Moldovei au atins, la sfîrşitul lunii iulie, nivelul de 506,5 milioane USD, după o creştere lunară de cca 5%. Banca Naţională a Moldovei a cumpărat, în luna iulie, de pe piaţa interbancară 23,3 milioane USD, cu cca 7 milioane USD mai mult decît în iunie. În condiţiile unei oferte semnificative de valută pe piaţa valutară internă, generată în mare parte de transferurile efectuate de moldovenii care muncesc peste hotare şi în cazul în care tendinţele se vor menţine, pînă la sfîrşitul lui 2005 rezervele valutare internaţionale ar putea să atingă cifra de 600 milioane USD.

La sfîrşitul anului 2004 rezervele valutare erau în sumă de 470,3 milioane USD, faţă de 302,2 milioane USD la finele anului 2003 şi 268,5 milioane USD la sfîrşitul anului 2002. În anul 1998 rezervele erau de 365,7 milioane USD, însă în urma crizei financiare ruse acestea s-au redus de circa 2,5 ori, astfel că Banca Naţională a avut nevoie de mai mulţi ani pentru a recupera poziţia pierdută.

Comerţul exterior

În ciuda interdicţiilor aplicate de Federaţia Rusă…

În perioada ianuarie-iunie 2005 ponderea produselor alimentare, băuturilor alcoolice, celor nealcoolice şi tutunului din totalul mărfurilor moldoveneşti destinate exportului a constituit 36% fiind în creştere cu 13,6% faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut. Valoarea bănească a acestora se estimează la cca 190 milioane USD.

…ponderea produselor alimentare destinate exportului este în creştere

În ciuda interdicţiilor, aplicate de Federaţia Rusă, şi a unor bariere tarifare şi netarifare, piaţa din spaţiul CSI rămîne a fi prioritară pentru produsele alimentare şi băuturile alcoolice din Republica Moldova. Datele BNS arată că T1’2005 livrările pe această piaţă au totalizat 89% din exporturile moldoveneşti de produse alimentare, băuturi alcoolice, nealcoolice şi tutun.

Exporturile în ţările UE constituie ceva mai mult de 5%, iar în ţările Europei Centrale şi de Est — de 4%. Unii experţi afirmă că aceste pieţe sînt excesiv de protecţioniste, pe de o parte, iar pe de alta parte, precum că produsele moldoveneşti nu corespund standardelor europene de calitate.

În prima jumătate a anului importurile au crescut mai rapid decît exporturile, respectiv cu 27,7% faţă de 13,6% în ianuarie-iunie 2004. Circa 54% din produsele alimentare, băuturile alcoolice, nealcoolice şi tutun sînt importate din ţările CSI, iar 22,7% din ţările Uniunii Europene, 13,5% — din ţările Europei Centrale şi de est, iar estul din alte ţări.

…însă deficitul comercial pare să depăşească 30% din valoarea anuală a PIB-ului

În această ordine de idei, Biroul Naţional de Statistică arată pentru primele şase luni ale anului un sold negativ al balanţei comerciale de cca 500 milioane USD faţă de nivelul de 312,6 milioane USD, înregistrat pentru perioada similară a anului trecut. Astfel, previziunile analiştilor, care anticipau după 6 luni un sold negativ de pînă la 400 milioane USD au fost peste aşteptări.

Comerţul exterior al Moldovei a constituit în ianuarie-iunie 2005 1,52 miliarde USD (cifrele nu atestă şi operaţiunile de export-import ale întreprinderilor şi organizaţiilor din stînga Nistrului). Exporturile au înregistrat în ianuarie-iunie 507,1 milioane USD, pe cînd importurile au fost de 1,65 miliarde USD.

Deficitul comercial al Republicii Moldova cu partenerii comerciali din ţările Uniunii Europene a fost, în şase luni ale anului, de 191 milioane USD, cu ţările CSI — de 148,1 milioane USD, cu ţările Europei Centrale şi de Est — de 48,6 milioane USD. Cel mai mare deficit al balanţei comerciale Moldova l-a avut cu Ucraina — cca 190 milioane USD.

Avînd în vedere scăderea marjei de profit a exportatorilor şi scăderea investiţiilor în ramurile exportatoare, în opinia noastră, deficitul comercial la sfîrşitul anului va depăşi 30% din PIB. Riscam să vedem fuga capitalului străin şi deprecierea leului. Pare a fi un scenariu, şi nu unul improbabil.

Moldova şi lumea

Moldova este restanţiera CSI la mai mulţi indicatori economici

Potrivit datelor Comitetului de Statistică al CSI, Republica Moldova este restanţieră la unii indicatori economici înregistraţi în prima jumătate a anului 2005, inclusiv în dezvoltarea transporturilor, industriei sau nivelul inflaţiei.

Cu un regres de 19% în transportul mărfurilor pentru prima jumătate a anului, Moldova încheie topul CSI la acest indicator. Descreşteri ale transporturilor de mărfuri au mau înregistrat doar Kîrgîzstan (-3,9%) şi Ucraina (-1,9%). Restul statelor membre ale CSI au sporit transporturile, cea mai mare creştere fiind realizată în Georgia (+9%).

În ceea ce priveşte creşterea în industrie, Moldova se situează pe poziţia a treia de la coadă cu o creştere de 4,6% în T1’2005 devansînd iarăşi doar Kîrgîzstanul (-9,8%) şi Rusia (+4%). Cea mai înaltă creştere industrială, de 20,1%, s-a înregistrat în Azerbaidjan.

În “topul” inflaţiei Moldova se situează pe locul şapte printre cele zece state ale CSI ce au prezentat date cu privire la indicele preţurilor de consum (IPC). În prima jumătate a anului în Moldova s-a înregistrat o inflaţie de 4,7%, creşterea preţurilor fiind mai mică doar ca în Azerbaidjan (4,8%), Ucraina (6,4%) şi Rusia (8%). Cea mai mică inflaţie a fost consemnată în Georgia (0,7%).

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet