Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Politici macroeconomice

Alegerile ar putea opri creşterea economică

Perioada 2005–2006 va fi foarte dificilă pentru Banca Naţională şi pentru viitorul guvern. Cîteva provocări majore stau în faţa guvernanţilor: ţinerea sub control a deficitului bugetar la 1% din PIB, ţintirea inflaţiei (să nu depăşească 10%), creşterea competitivităţii întreprinderilor autohtone. Ritmul creşterii economice în Moldova pare a fi încetinit, în pofida pregătirilor pentru alegerile parlamentare din 2005. Indiferent cine ar cîştiga alegerile din primăvară, politica dusă de viitorul Guvern va sta sub semnul eforturilor de integrare în Uniunea Europeană.

Previziuni

Creşterea economică este prognozată la 6% pe an în perioada 2005–2006, bazată pe o creştere rapidă a investiţiilor şi pe un ritm susţinut de creştere a consumului. Inflaţia este prevăzută să scadă la 8% la sfîrşitul anului 2005 şi la 6,5% la finele anului 2006. Previziunile arată că deficitul de cont curent se va reduce la circa 5% din PIB în 2005–2006 de la 5,5% din PIB în 2004.

Guvernul a căzut de acord asupra unei ţinte a deficitului bugetar de 1% din PIB pentru 2005, însă există temeri că reformele fiscale majore plănuite pentru anul viitor ar putea avea un impact negativ asupra venitului şi ar putea împiedica atingerea ţintei prognozate. Recenta reluare în forţă a creşterii economice (de 6,5%) a fost susţinută de o îmbunătăţire a colectării taxelor, a impozitelor şi TVA, precum şi de o creştere a salariilor.

Riscuri

Potrivit experţilor economici independenţi, creşterea PIB cu 6,5% în prima jumătate a acestui an, corelată însă cu o creştere puternică a consumului, duce la mărirea deficitului în exporturile nete, ceea ce pune problema dacă asemenea rate de creştere a PIB-ului pot fi susţinute pe termen mediu. Deficitul comercial rămîne un subiect de îngrijorare, ridicînd probleme în ceea ce priveşte competitivitatea economiei pe termen lung. Politica monetară a BNM intenţionează o reducere graduală a inflaţiei în acelaşi timp cu evitarea unei aprecieri reale excesive a monedei naţionale. Ţintirea inflaţiei ar putea avea efecte dacă aceasta ar fi introdusă în paralel cu menţinerea unui control asupra ratei de schimb valutar.

Producţia de bunuri şi servicii din Moldova pierde tot mai mult susţinerea pieţei naţionale, gradul de acoperire a consumului intern a ajuns la circa 60%. În lipsa unei oferte adecvate a producătorilor naţionali, expansiunea cererii interne a dus la mărirea diferenţei dintre importuri şi exporturi, cu impact deosebit de negativ asupra soldului balanţei comerciale. Anul trecut, diferenţa dintre importuri şi exporturi s-a înclinat în favoarea importurilor cu 622 milioane USD. Patronii se declară îngrijoraţi de faptul că investiţiile străine directe (58,3 milioane USD) şi de portofoliu (2,03 milioane USD) nu au reuşit să echilibreze balanţa contului curent. Aşa se explică faptul că salariul mediu net în Moldova nu constituie nici a zecea parte din media europeană.

Comparaţii

1. În perioada 1999–2003, PIB-ul în Moldova a crescut cu peste 21%, în acelaşi timp Letonia a înregistrat un salt de 36,4%, iar Estonia de 29,1%.
2. PIB/locuitor în Moldova (la paritatea puterii de cumpărare) este de 650 Euro în 2003, de 16,410 în Slovenia, şi de 12,960 în Ungaria.
3. Investiţiile străine directe în economie sînt în Moldova de 2,5% din PIB în 2003, iar în Estonia de 28,4%, şi de 26,0% în Cehia.

Bănci şi asigurări

Banca Naţională îşi măreşte vistieria internaţională

Potrivit datelor statistice ale Băncii Naţionale a Republicii Moldova, rezervele valutare ale acesteia au atins la sfîrşitul lunii septembrie un nivel record de 391,6 milioane USD. Această majorare s-a produs ca urmare a masivelor procurări de valută străină de către Banca Centrală, care în condiţiile unui excedent de valută pe piaţa locală a realizat în trimestrul trei o cotă impresionantă de cumpărări — 117 milioane USD. Astfel, BNM a reuşit să-şi restabilească rezervele valutare internaţionale la cota dinaintea crizei financiare ruse din 1998 ce a avut efecte regionale, inclusiv pentru Republica Moldova.

După punerea în circulaţie a monedei naţionale în noiembrie 1993, Banca Naţională a reuşit să dubleze rezervele valutare în următorii trei ani, cînd acestea au crescut de la 180 milioane pînă la 365,7 milioane USD, însă după criza financiară rezervele s-au micşorat de circa 2,5 ori, pînă la un nivel de 143 milioane USD în decembrie 1998. Totodată, chiar dacă în 1999–2003 finanţarea Republicii Moldova de către FMI, a căror împrumuturi sînt utilizate, de regulă, pentru completarea rezervelor valutare, a fost întreruptă în repetate rînduri, Banca Centrală a reuşit să majoreze pe parcursul a cinci ani rezervele internaţionale cu peste 150 milioane USD, în special prin achiziţiile de valută de pe piaţa internă.

În anul 2004, Banca Naţională a procurat peste 120 milioane USD, achiziţii generate în mare parte de transferurile efectuate de rezidenţii Republicii Moldova aflaţi la muncă în străinătate care se estimează la sute de milioane de dolari. Evoluţia rezervelor valutare a întrecut chiar şi prognozele unor experţi independenţi care anticipau un nivel al rezervelor internaţionale a BNM la sfîrşitul acestui an de 350 milioane USD.

Mediul de afaceri

Tensiuni în ramura de producere a zahărului

Mai mulţi reprezentanţi al întreprinderilor de producţie a zahărului care au participat în cadrul unui seminar au declarat că industria zahărului nu va putea supravieţui în cazul în care atît Parlamentul, cît şi Guvernul nu vor susţine propunerea de a reduce cota TVA pentru producătorii de zahăr de la 20% pînă la 8%. Participanţii la seminar şi-au expus nemulţumirea faţă de creşterea preţurilor la resursele energetice, care într-un fel revendică cheltuieli suplimentare şi nu permite majorarea alocaţiilor financiare pentru achiziţiile de materie primă.

Principalii producători de zahăr, printre care “Sudzucker Moldova” şi “Marr Sugar Moldova”, au efectuat un studiu de piaţă estimînd că preţul maxim pentru 1 tonă/zahăr, din punctul de vedere al competitivităţii, poate atinge un nivel la care acesta se comercializează pe piaţa internaţională — 460–480 USD, fără TVA inclusă. Însă un astfel de preţ pentru zahărul moldovenesc poate fi stabilit doar în condiţiile de export al acestui produs care ar depăşi necesităţile consumului intern, precum şi după introducerea unor sisteme de evidenţă^[1], control şi reglementare a pieţei, similare celor din Uniunea Europeana, sînt de părere producătorii. Potrivit prognozelor, în acest an Moldova va obţine o recoltă de 850–900 mii tone de sfeclă de zahăr, din care ar putea să se producă cca 90 mii tone de zahăr. Pentru satisfacerea consumului intern Republica Moldova are nevoie anual de cca 85 mii tone de zahăr.

Anul trecut Rusia şi Ucraina au exclus din regimul de liber schimb zahărul importat din Republica Moldova. Ulterior, Ucraina a impus o taxă vamală în mărime de 300 de euro pentru o tonă, iar Rusia, la rândul ei — 45% din valoarea importului sau nu mai puţin de 150 de euro pentru o tonă. Într-un proiect de protocol, semnat între Republica Moldova şi Rusia, se prevede că exportul de zahăr pe piaţa rusească în regim de liber schimb va fi preluat abia din ianuarie 2005 cu o cotă anuală de maximum 5 mii tone.

Anterior, producătorii de zahăr au estimat că preţul la zahăr ar putea să cunoască noi creşteri pe piaţa internă, după ce pe parcursul ultimei perioade acesta s-a scumpit cu aproximativ 10%. Mai mult ca atît, reprezentanţii fabricilor de zahăr sînt de părerea că pînă la finele acestui an zahărul nu poate fi vîndut la un preţ mai mic de 7 lei pentru un kilogram, deoarece în caz contrar fabricile vor înregistra pierderi. În această ordine de idei, Guvernul a decis să instituie la zahărul alb o TVA de 8%, dat fiind faptul că întreprinderile de producere a zahărului cumpără sfeclă cu o cotă a TVA de 5% şi comercializează produsul final la o taxă de 20%, fără îndoială că în aceste condiţii preţul de vînzare a zahărului este firesc să crească. Noua taxă va fi aplicată atît la zahărul moldovenesc, cît şi la cel de import.

Moldova şi lumea

Relaţii cu instituţiile financiare internaţionale

• La 19 octombrie, s-a încheiat vizita de două zile a lui Shigeo Katsu, vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală. Scopul vizitei a constat în prezentarea noului director regional al BM pentru Ucraina, Belarusi şi Moldova, Paul Bermingham, care de la 1 octombrie a.c a devenit succesorul lui Luca Barbone.

  Shigeo Katsu şi Paul Bermingham au avut întrevederi cu Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin, preşedintele Parlamentului Eugenia Ostapciuc, primul-ministru Vasile Tarlev, alţi oficiali de la Guvern şi Parlament. Discuţiile s-au concentrat asupra sprijinului de mai departe oferit de Banca Mondială pentru programul Moldovei în vederea edificării economiei de piaţă şi reducerea sărăciei. Reprezentanţii BM au reconfirmat interesul preponderent al instituţiei respective pentru implementarea de către Guvern a Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS).

  Mesajul principal al reprezentanţilor BM s-a referit la faptul că Guvernul are misiunea să dovedească consecvenţă în implementarea reformelor în toate domeniile, îndeosebi în sectorul agrar, în sfera electroenergetică, menţinerea unui mediu investiţional favorabil atît pentru investitorii străini, cît şi pentru întreprinderile mici şi mijlocii din Republica Moldova. În mod special s-au discutat pe marginea obstacolelor din sectorul agrar. Modificările legislaţiei funciare, reglementările privind exportul de ceriale etc. ar trebui să ţină cont de prevederile SCERS, să fie consultate cu părţile interesate şi cu BM. Au fost menţionate decalaje între prevederile legilor şi practicile de implementare a acestora.

  Reprezentanţii BM au anunţat că BM a finalizat procesul de elaborare a noii Strategii de Asistenţă a Ţării (SAT) pentru Moldova, care urmează să fie discutată la 14 decembrie 2004.

• La 20 octombrie a.c. primul-minustru Vasile Tarlev, ministrul Finanţelor Zinaida Grecianîi şi guvernatorul Băncii Naţionale Leonid Talmaci au avut întrevederi cu reprezentanţii misiunii FMI în frunte cu Marta de Castello Branco, consilier la Departamentul Europa II al FMI, care în perioada 19 octombrie — 3 noiembrie a.c. au efectuat o vizită la Chişinău cu scopul examinării situaţiei economice şi financiare din Republica Moldova.

  În cadrul discuţiilor s-a constatat că potenţialul dezvoltării economice nu este valorificat pe deplin în pofida succeselor economice înregistrarte în ultimii ani. Premiarul moldovean a accentuat importanţa susţinerii de către FMI a implementării Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei şi necesitatea elaborării unui plan de acţiuni comun în acest sens.

  După încheierea vizitei reprezentanţii FMI vor face un raport privind evaluarea situaţiei economice din RM pe care îl va prezenta Consiliului Executiv al FMI. O notă consultativă a FMI şi BM referitoare la SCERS urmează a fi discutate la Consiliul director al BM la 11 noiembrie 2004.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet