Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #94 |
În martie a.c. rata inflaţiei a fost de 0,5%, cumulativ pentru T1’2007 inflaţia a înregistrat o valoare de 2,1%. Practic această rată a atins un nivel minim în ultima perioadă Preţurile la produsele alimentare au crescut cel mai puţin în martie — cu 0,1%, produsele nealimentare au fost mai scumpe cu 1%, iar tarifele la serviciile prestate populaţiei au crescut cu 0,9%.
În aparenţă, rata inflaţiei din primul trimestru se încadrează perfect în graficul lunar necesar pentru atingerea ţintei de 10% prognozată de cei de la Guvern şi BNM. Însă nu trebuie să uităm de faptul că actualmente în economie s-a acumulat o “masă critică” de disfuncţii structurale care oricînd ar putea genera puseuri inflaţioniste periculoase.
În T1’2007 evoluţia sistemului bancar din Moldova a fost net superioară perioadei similare din 2006. Capitalul normativ (CN) al băncilor comerciale a crescut cu cca 258 milioane lei, sau cu 6,8%. Tot în această parioadă operaţiunile de piaţă deschisă ale BNM au fost orientate spre retragerea excedentului de lichiditate în sistemul bancar[1], scopul principal fiind asigurarea ratei anuale a inflaţiei în limita de 10%. Sterilizările masive au contribuit la diminuarea ratei cumulative a inflaţiei de la 14,1% în decembrie 2006 pînă la 11,2%, în martie 2007. Acest fapt a permis băncii centrale să reducă rata de bază a dobînzii de la 14,5% la 13,5% şi, respectiv, să promoveze rate mai reduse ale dobînzilor la operaţiunile de sterilizare.
Ca urmare a acestor operaţiuni, rezervele valutare ale Moldovei au depăşit nivelul de 800 milioane USD. În particular, acestea au crescut, în perioada 30 martie — 6 aprilie, cu cca 15 milioane USD, fiind cea mai semnificativă creştere de la începutul anului curent. Totodată, comparativ cu finele anului 2006 activele valutare ale statului au crescut cu 3,3% (25,2 milioane USD). Iniţial experţii FMI anticipau o creştere a rezervelor oficiale brute ale Moldovei pînă la 930 milioane USD.
Potrivit datelor BNS, în trimestrul I a.c. întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au fabricat producţie în valoare de cca 5 292 milioane lei (410 milioane USD) în preţuri curente, în scădere cu 11,5% faţă de perioada similară a anului 2006. Exportul de vinuri nu a fost reluat şi vinificatorii nu mai încearcă să facă prognoze privind deblocarea acestuia de către Federaţia Rusă. Fabricarea vinului s-a redus de 4 ori, în ianuarie-martie 2007, iar ponderea acestuia a căzut pînă la 5% din totalul producţiei industriale, de la o cifră de 25,3% în perioada respectivă a anului trecut. Declinul din vinificaţie a cauzat micşorarea producţiei pe total industrie cu peste 13%.
În plus, fabricarea băuturilor alcoolice distilate a scăzut de 3,5 ori (cauzînd reducerea pe total industrie cu 3,8%), producţia şi distribuţia de energie electrică şi termică s-a redus cu 10% şi a cauzat reducerea pe total industrie cu 1,5%. Statisticile mai relevă o scădere cu 26% a fabricării produselor de tutun, cu 8% a maşinilor şi echipamentelor. Creşterile din alte domenii nu au atenuat diminuarea producţiei în ramurile menţionate anterior, în ciuda creşterii de 2,1 ori pe care a înregistrat-o industria metalurgică, cu 59% a industriei de medicamente şi produse farmaceutice, cu 56% a fabricării cimentului, deoarece ponderea acestor ramuri în totalul producţiei industriale este nesemnificativă. Ministerul Economiei şi Comerţului prognozează pentru anul 2007 o creştere a industriei de 9%.
În primul trimestru salariul mediu pe economie a fost în mărime de 1 783 lei (142 USD), fiind în creştere cu 22% faţă de perioada similară a anului trecut. Raportată la rata inflaţiei, creşterea reală a salariului a fost de 8%. Angajaţii din sfera bugetară au avut un salariu 1416 lei, în timp ce companiile private au achitat 1991 lei lunar. Tradiţional, cel mai prost plătiţi sînt angajaţii din agricultură, domeniu în care lucrează cea mai mare parte din populaţia ţării. În acest sector, salariu mediu lunar a fost de 863 lei (69 USD), după primul trimestru.
Cel mai mare salariu a fost plătit angajaţilor din sfera financiară, respectiv, 3987 lei (319 USD) lunar. Lucrătorii din învăţământ au primit o leafă de 1156 lei (92 USD) pe lună, iar cei din sfera sănătăţii — 1310 lei (104 USD). Totuşi, în T1’2007 cele mai mari salarii le-au plătit companiile cu capital străin de pe piaţa imobiliară ce activează în Republica Moldova, 6 900 lei (550 USD), pe cînd media salarială în acelaşi domeniu este 2 100 lei (169 USD). Pe poziţia a doua în ceea ce priveşte nivelul remunerării medii a muncii, cu 6850 lei, se află întreprinderile cu investiţii locale şi străine din transporturi şi comunicaţii, după care vin unităţile cu capital străin din energetică şi apă, cu un salariu mediu lunar de 6 330 lei.
Ponderea comerţului exterior cu UE a Moldovei în total exporturi a atins, după primele două luni ale anului, un nou maxim istoric de 47,4% din total, pe fondul reducerii dramatice a schimburilor comerciale cu ţările CSI. Moldova a exportat în ianuarie-februarie pe piaţa UE mărfuri în valoare de cca 90 milioane USD, în creştere cu peste 31% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce importurile Moldovei din UE au crescut de 1,6 ori.
Ponderea UE la exporturi a atins nivelul de 56,1% (în 2006 — 44,8%), iar la importuri de 44,4% (în 2006 — 38,5%). MEC explică aceste creşteri prin faptul că exportatorii s-au acomodat sistemului GSP Plus, oferit de UE de la 1 ianuarie 2006, care prevede “taxa zero” pentru aproape 80% din mărfurile exportate. Totodată, sporirea fluxului pe direcţia RM-UE s-a produs şi ca urmare a aderării la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 a României şi Bulgariei, doi importanţi parteneri comerciali ai Moldovei.
Cota CSI a fost de 31,7% la exporturi, faţă de 48,7% în primele două luni 2006, şi 39,2% la importuri, în raport cu 45,4% în perioada similară a anului trecut. Statisticile din ultimii ani relevă că la început de an schimburile comerciale cu ţările CSI este mai anemică, dată fiind ponderea înaltă a produselor agroalimentare în exporturile Republicii Moldova. Deficitul comercial a atins, în primele două luni ale anului, cca 300 milioane USD, în creştere de 1,8 ori.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 |