Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 26 iulie – 29 august 2004

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #36 |

Mediul de afaceri

Povara datoriilor interne apasă dur asupra bugetului de stat

Datoriile agenţilor economici din Republica Moldova faţă de bugetul consolidat erau la 1 august în valoare de 1059 milioane lei (88,2 milioane USD) şi au cunoscut o creştere de 9% (87,5 milioane lei) de la începutul acestui an, se arată într-un comunicat dat publicităţii de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Din suma totală a datoriilor 72% (761 milioane lei) reprezintă “restanţe compromise sau problematic de a fi rambursate”. Printre agenţii economici restanţieri figurează întreprinderi care nu-şi desfăşoară activitatea de peste trei ani cu datorii estimate la 226 milioane lei, agenţii economici aflaţi în litigiu ce adună datorii de 102 milioane lei, declaraţi în proces de faliment — 97,5 milioane lei, precum şi întreprinderile ce nu dispun de patrimoniu — 100,7 milioane lei. Complexul termoenergetic datorează bugetului consolidat circa 228 milioane lei.

Pe de o parte, fiscul precizează că în 24 de raioane s-a reuşit reducerea datoriilor faţă de bugetul consolidat. Pe de altă parte, în municipiul Chişinău valoarea datoriilor a crescut cu 96 milioane lei, în special, ca urmare a creşterii datoriilor către societatea “Moldova-Gaz” — 45 milioane lei.

Mai mult ca atît, săptămîna trecută Guvernul împreună cu Consiliul Creditorilor de Stat a adoptat o hotărîre privind îngheţarea datoriilor istorice faţă de buget pentru şapte întreprinderi din ramura tutungeriei şi la unele întreprinderi din sectorul energetic. Suma totală a datoriilor se estimează la circa 200 milioane lei. Riscurile aplicării unui program de îngheţare a datoriilor sînt foarte mari. Acestea ar putea veni din trei direcţii. Prima se referă la faptul că o astfel de măsură induce în economie ideea unui tratament fiscal nociv.

Marii datornici, cu capital de stat, ar putea crede că, mai devreme sau mai tîrziu, vor mai putea beneficia de astfel de pomeni fiscale. Ei ar putea fi încurajaţi să nu-şi plătească datoriile către buget mergînd pe un raţionament simplu: statul ne va mai ierta încă o dată. Cu certitudine că un astfel de raţionament nu îşi vor putea permite micii contribuabili. Ei ştiu că fiscul nu este nici pe departe la fel de îngăduitor cu datoriile pe care le au la buget. Iar controalele fiscale “taie în carne vie” atunci cînd vine vorba de datoriile la buget ale micilor întreprinderi. Şi atunci avem de a face cu al doilea risc major: o astfel de măsură este eminamente împotriva principiului concurenţei. Este vorba, evident, despre un tratament discriminatoriu între cei care au parte de facilităţi şi cei care nu beneficiază de acestea.

În fine, dacă îngheţarea datoriilor istorice nu va fi concomitentă cu plata datoriilor la zi, economia moldovenească va ajunge peste un an sau doi în pragul dezastrului. Blocajul financiar va fi atît de mare încît va exista riscul să sufoce atît bugetul de stat, cît şi economia privată. Această “bombă” a datoriilor la scară naţională ar putea exploda cîndva, generînd un colaps financiar major. Efectele unei astfel de explozii ne vor găsi oricum şi oricît ne-am “ascunde” noi în spatele unui buget relativ echilibrat. În actuala conjunctură este necesar să se chibzuiască toate implicaţiile unor asemenea măsuri economice, pentru a nu se risca pretinsele “cîştiguri” realizate de către actualul Guvern în schimbul unui vremelnic “balon de oxigen”.

Bănci şi asigurări

Republica Moldova este catalogată drept o ţară cu inflaţie mare

Într-un top al nivelului ratei inflaţiei elaborat de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) şi care cuprinde 221 de ţări, Republica Moldova este plasată pe locul 192 cu o inflaţie medie anuală de 11,7%, în anul 2003. Potrivit estimărilor CIA, Republica Moldova se poziţionează după Serbia şi Muntenegru, Turkmenistan, Burundi şi devansează Nigeria, Rusia, România. Cea mai mare inflaţie a fost înregistrată în Angola şi Zimbabwe, sfîşiate de conflicte.

Pentru anul 2003 150 de ţări au înregistrat o rată a inflaţiei sub 5%, iar 100 au înregistrat creşteri de preţuri de pînă la 3%. În iulie, rata medie anuală a inflaţiei pentru ţările care au adoptat moneda unică europeană a fost de 2,4%, cu 0,4% mai sus faţă de ţinta de 2% recomandată de Banca Central Europeană.

Potrivit statisticilor oficiale, indicele preţurilor de consum la sfîrşitul anului 2003 în Moldova a constituit 15,7%, iar indicele mediu anual de 11,6%. Bugetul de stat pe anul 2004 a fost construit pe o rată anuală a inflaţiei de 4,5%. Însă după ce au fost date publicităţii datele oficiale privind evoluţia economiei moldoveneşti în anul 2003, Ministerul Economiei a revăzut previziunile şi anticipează o rată a inflaţiei de 10%. La rîndul său, Banca Naţională şi FMI estimează pentru acest an o rată a inflaţiei în limita de 8–10%. În primul semestru al anului curent rata inflaţiei a fost de 4,5%. Cu o rată anuală de 10%, Republica Moldova s-ar situa într-un nou top pe locul 184–185, în cazul în care celelalte ţări vor menţine rata inflaţiei la nivelul anului 2003. Pentru anul 2005 Guvernul moldovean prognozează o inflaţie de 8,9%, iar pentru 2006 — de 6,0%.

Poziţia valutară internaţională a Moldovei se ameliorează

Banca Naţională a Moldovei a majorat rezervele valutare în iulie cu circa 23 milioane USD pînă la nivelul de 319 milioane USD, se spune într-un comunicat de presă dat publicităţii de către aceasta la sfîrşitul lunii august. Este a doua lună consecutiv cînd se înregistrează o creştere semnificativă a rezervelor (în iunie — cu 25 milioane USD), după reducerile din luna mai cu 39,7 milioane USD. Sursa principală de creştere a rezervelor în valută convertibilă sînt cumpărările efectuate de banca centrală de pe piaţa interbancară locală care în luna iulie s-au cifrat la 36 milioane USD şi 145 mii euro.

Cea mai mare cotă în structura rezervelor le revine depunerilor şi plasărilor la termen — 241,21 milioane USD, inclusiv în alte bănci centrale — 79,80 milioane USD şi în bănci comerciale cu oficii în străinătate — 161,41 milioane USD. În hîrtii de valoare sînt păstrate rezerve în sumă de 77,38 milioane USD. BNM mai dispune de drepturi speciale de tragere (DST) în sumă de 119,26 mii USD şi o poziţie de rezervă la FMI în mărime de 7,28 mii USD. Obiectivul BNM pentru anul 2004 este de a menţine rezervele valutare la un nivel acceptabil pentru acoperirea, cel puţin, a trei luni de import.

Potrivit prognozelor Centrului de Politici Economice al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale “Viitorul” în anul 2004 BNM va continua să procure valută străină şi rezervele sale internaţionale vor spori pînă la o valoare de 335–350 milioane USD.

12–25 iulie 2004 30 august – 12 septembrie 2004