Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 31 ianuarie – 13 februarie 2005

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #46 |

Preţuri

În luna ianuarie 2005 în Republica Moldova indicele preţului de consum (IPC) a cunoscut o creştere faţă de decembrie 2004 şi a constituit 101,1%. Potrivit unor oficiali al Departamentului Statistică şi Sociologie (DSS), cea mai înaltă creştere a preţurilor în luna ianuarie s-a înregistrat la produsele alimentare, iar preţurile de consum la produsele nealimentare şi tarife s-au modificat nesemnificativ.

Astfel, indicele preţului de consum la produsele alimentare a fost de 102,6%, la cele nealimentare — de 100,4 %, iar la serviciile prestate populaţiei a fost de 99,3%. Legumele proaspete s-au scumpit cu 17,3%, carnea de vită — cu 5,8%, cea de porc — 3,8%, iar peştele proaspăt — cu 5,2%. Totodată, încălţămintea pentru copii şi bărbaţi s-a scumpit cu 1,8%, iar calculatoarele şi aparatele de telefonie mobilă — cu 3,2%.

Piaţa muncii

Potrivit unui raport al Departamentului de Statistică şi Sociologie (DSS), salariul mediu pe economie în luna decembrie 2004 a constituit 1496 lei, cu 287 de lei mai mult faţă de luna noiembrie. Salariul mediu s-a majorat în decembrie 2005 trecut faţă de luna noiembrie din contul sporurilor achitate angajaţilor la sfîrşit de an.

În sectorul bugetar salariul mediu a fost în decembrie 2005 de 961 lei, iar în sectorul economiei reale indicele mediu al remunerării muncii a fost de 1774 lei. Cel mai mare salariu l-au avut angajaţii din instituţiile financiar-bancare — cu o medie de 4620 de lei, cu 1830 de lei mai mult faţă de luna precedentă. În ramura învăţămîntului remunerarea medie a muncii a fost în decembrie 2005 de 855 lei, iar în sănătate şi asistenţă socială salariul a fost de 1011 lei.

Cu toate acestea, DSS arată în ultimul său raport de la începutul lunii ianuarie că restanţele salariale la 1 decembrie 2004 erau în valoare de 158 milioane lei, cu 10 milioane lei mai mult faţă de începutul anului 2004.

Finanţe publice

Surse guvernamentale informează că planul acumulărilor în bugetul de stat pentru luna ianuarie 2005 a fost îndeplinit anticipat cu o depăşire de 11,3% faţă de prevederi. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor, veniturile acumulate la bugetul de stat au fost în sumă de 428 milioane lei, cu 43,4 milioane lei mai mult decît a fost planificat. Creşterea veniturilor bugetare s-a majorat cu 151,6 milioane lei sau cu 54,9%, faţă de perioada similară a anului 2004.

Legea bugetului de stat pe anul 2005 a fost aprobată la venituri în sumă de 7,47 miliarde lei şi, respectiv, la cheltuieli în sumă de 7,72 miliarde lei. Capitolul de venituri al bugetului de stat pe anul 2004 a fost executat la un nivel de 101%, iar capitolul de cheltuieli la nivelul de 99,9%, cu un excedent bugetar de 125 milioane lei, care a fost direcţionat spre plata datoriilor externe.

Bănci şi asigurări

Eventuale consecinţe în reducerea dobînzilor bancare

Într-un comunicat de presă al Băncii Naţionale a Republicii Moldova (BNM) dat publicităţii săptămîna trecută aceasta a recomandat băncilor comerciale să îşi revizuiască politica dobînzilor la pasive (la depozite), ceea ce ar permite “revederea politicii dobînzilor la active (credite) şi plasarea mai eficientă a rezervelor excesive”.

Banca centrală solicită, de fapt, băncilor comerciale să reducă dobînzile la depozite, pentru a diminua rata dobînzii la creditele acordate. Totodată, în acest comunicat se spune că BNM este îngrijorată de lichiditatea financiară înaltă în sistem (fiind un factor ce ar stimula creşterea inflaţiei), care în prima lună a anului a crescut de 2,2 ori (de la 508,6 milioane lei la 31 decembrie 2004 pînă la 1095,2 milioane lei la 31 ianuarie 2005), şi consideră ca aceste lichidităţi trebuie să fie plasate în economie la dobînzi mai mici.

Mai mulţi experţi din domeniul financiar susţin opinia că, în cazul implementării în practică a recomandărilor Băncii Naţionale, acestea vor afecta buzunarele deponenţilor, silindu-i pe aceştia din urmă să-şi retragă unele economii din bănci. Pe de altă parte, dobînzi prea mici la creditele acordate agenţilor economici vor stimula cererea internă, complicînd astfel atingerea ţintei de inflaţie.

Pentru o banca centrală care îşi are ca obiectiv principal ţinerea sub control a inflaţiei şi avînd în vedere efectele reducerii fiscalităţii (ca şi ale creşterii preţurilor la utilităţile publice), scăderea rapidă a dobînzilor este o incongruenţă. Şi aici se vede nevoia unui deficit bugetar scăzut care ar sprijini reducerea inflaţiei. Credem că o supraîmpovărare a bugetului ca instrument de politică economică poate avea daune colaterale majore.

În 2004 rata medie a dobînzii la creditele în monedă naţională s-a menţinut în anul trecut la nivelul de 21%, iar la cele în valută străină de 11,3–11,6%, iar ratele dobînzii la depozite au crescut în medie de la 14,8% la început de an pînă la 15,5% în decembrie 2004.

Comerţ exterior

Potrivit Departamentului de Statistică şi Sociologie (DSS), deficitul comercial al Republicii Moldova a constituit în anul 2004 un nivel de cca 788 milioane USD şi a depăşit cu 28,5% cifra înregistrată în 2003. Valoarea exporturilor a fost estimată la 986,2 milioane USD, iar importurile au însumat 1774,2 milioane USD, în anul 2004.

Guvernul prognoza pentru anul 2004 exporturi în valoare de 900 milioane USD şi importuri în valoare de 1 525 milioane USD, la un deficit de 625 milioane USD. Republica Moldova a avut un sold pozitiv în sumă de 137,1 milioane USD cu Federaţia Rusă, iar cel mai mare deficit consemnat în comerţul exterior cu principalele ţări partenere, Chişinăul l-a înregistrat cu Ucraina, respectiv 211,1 milioane USD. Un înalt nivel al deficitului balanţei comerciale Moldova l-a avut şi cu Franţa, Germania, România, Turcia.

În ultimii doi ani deficitul comercial creşte cu circa 30%. La mijlocul lunii ianuarie Guvernul a aprobat un plan de acţiuni de natură să diminueze deficitul balanţei comerciale, care prevede, în particular, instituirea unui control mai dur asupra importului de mărfuri în regim preferenţial, inclusiv în zonele economice libere, precum şi simplificarea procedurilor de export.

Moldova şi lumea

Potrivit datelor Comitetului de Statistică al CSI, Republica Moldova a înregistrat în 2004 una din cele mai modeste creşteri economice printre ţările comunităţii cu o ascensiune a produsului intern brut PIB de 7,3%, sub media creşterii economice de 8% realizată în spaţiul postsovietic.

Dinamica creşterii economiei moldoveneşti a devansat-o doar pe cea din Kîrgîzstan şi Rusia, unde a fost înregistrată o creştere de 7,1%. Pe de altă parte, Republica Moldova a fost întrecută de Ucraina, cu o creştere a PIB-ului de 12%, Belarus — 11%, Tadjikistan — 10,6%, Azerbaidjan — 10,2%, Armenia — 10,1%, Kazahstan — 9,4% şi Georgia — 8,4%.

Produsul intern brut în anul 2004, conform estimărilor preliminare, a însumat 31 miliarde 992 milioane lei în preţuri curente. Avansul înregistrat este sub nivelul previziunilor Ministerului Economiei, care anticipa o creştere economică de 8%.

Industria a înregistrat o creştere de 6,4%, în timp ce producţia agricolă a crescut cu 20,4%. Ritmul de creştere a producţiei industriale a fost cu mult sub nivelul înregistrat în anul 2003, cînd acesta a urcat cu 13,6%. Producţia din sectorul industrial al economiei este în principal generată de activitatea întreprinderilor din industria prelucrătoare, căreia i-a revenit anul trecut 89% din volumul total al producţiei industriale.

Creşterea economică

Sursa: Departamentul de Statistică şi Sociologie

17–30 ianuarie 2005 14 februarie – 6 martie 2005