Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Inflaţia şi preţurile

Preţurile “dau înapoi”…

Datele BNS arată că indicele preţurilor de consum (IPC) în februarie a.c. faţă de ianuarie 2009 a constituit 99%, iar faţă februarie 2008 — 103,1% (informativ: în februarie 2008 faţă de ianuarie 2008 IPC a marcat 101,5% şi faţă de februarie 2007 — 114,8%). Deci, în mod normal pentru primele 2 luni ale anului Moldova înregistrează o rată a inflaţiei negativă (deflaţie) — (-1,1%). Diminuarea preţurilor medii de consum cu 1% a fost determinată de reducerea preţurilor la produsele alimentare — cu 1,8%, nealimentare — cu 1% şi tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei fiind în creştere — cu 0,2%.

În această perioadă faţă de ianuarie a.c. s-au redus preţurile la orez — cu 7%, ulei vegetal — cu 5,5%, crupe — cu cca 5%, pâine — cu aproape 4%, struguri — cu cca 4%, zahăr — cu 3,5%, fructe proaspete — cu 3,4% (mere — cu cca 5%), legume proaspete, carne de pasăre şi făină de grîu — cu peste 3,1%. La mărfurile nealimentare în perioada de raport a fost marcată scăderea preţurilor la: combustibil — cu 5,5 la sută (gaze naturale ambalate în butelii — cu 15,4%, cărbune — cu 3,1%, carburanţi pentru transport — cu 0,8%), materiale pentru construcţie — cu 1,7 la sută, încălţăminte — cu 0,7 la sută şi la confecţii — cu 0,5 la sută.

La serviciile prestate populaţiei în luna februarie 2009 a fost înregistrată o creştere a tarifelor în alimentaţia publică şi telecomunicaţie — cu peste 1%. Totodată în februarie a.c. au fost reduse tarifele pentru serviciile prestate populaţiei de transportul public auto interurban — cu cca 5%, transportul feroviar interstatal — cu 0,4% şi la serviciile hoteliere — cu 0,5%.

Macroeconomie

Prognozele internaţionale “împing” Moldova în recesiune…

Institutul britanic de analiză economică Economist Intelligence Unit anticipează că economia Moldovei se va contracta în anul curent cu 1%. Prognoza oficială a conducerii de la Chişinău este o creştere economică de 6%. Experţii britanici susţin că PIB-ul Moldovei va scădea anul acesta, creşterea economică urmînd să fie reluată abia în 2010, cu aproximativ 3%.Dacă aceste pronosticuri se vor confirma deficitul bugetar ar putea să se ridice la 1,5 miliarde de lei, nu vor ajunge bani pentru realizarea programelor anunţate, ca urmare Guvernul va fi nevoit să revizuiască cheltuielile.

Totodată, Fondul Monetar Internaţional anticipează că rezervele valutare ale Republicii Moldova vor scădea, în acest an, cu peste 600 milioane USD. Experţii Fondului au simulat şi un model mai sumbru pentru Republica Moldova — în cazul în care remitenţele, exporturile şi investiţiile străine vor cădea brusc, atunci rezervele valutare ale ţării s-ar putea diminua cu peste 1,3 miliarde USD, de la actualul nivel de 1,365 miliarde USD. Spre exemplu, ianuarie 2009, transferurile băneşti au constituit 64,8 milioane USD, micşorându-se cu cca 28% faţă de aceiaşi perioadă a anului 2008, cînd acest indicator constituia peste 71 mil.USD. Remitenţele practic au substituit economia Moldovei şi pe termen lung aceasta nu este o soluţie bună. Reducerea volumului remitenţelor va conduce la scăderea capacităţii de cumpărare a populaţiei.

Conform acestui scenariu, economia ţării va intra în recesiune, iar scăderea ar putea atinge 4,5% în 2009. Este un exerciţiu pur matematic, dar aceste estimări trebuie luate în calcul ca ultimă variantă. Recent, FMI şi-a revizuit prognozele pentru cele mai sărace ţări. Astfel, pentru Moldova FMI prognozează o creştere a PIB de 3,5% pe parcursul anului 2009. Pe de altă parte, economiştii de la BERD susţin că în anul 2009 economia Moldovei ar putea înregistra o creştere de 4,1%.

Infrastructura

Potrivit celei de-a treia ediţii anuale a Raportului Competitivităţii Călătoriilor şi Turismului (Travel & Tourism Competitiveness Report 2009EN), Moldova ocupă locul 132 din 133 ţări din lume după calitatea infrastructurii rutiere. Raportul elaborat de Forumul Economic Mondial (World Economic Forum), plasează Moldova lîngă ţările cu cea mai proastă infrastructură rutieră ca Ciad, Bosnia şi Herţegovina, Paraguay şi Bolivia. De asemenea, calitatea reţelei de transport în Moldova este la fel de slabă unde ţara noastră este situată pe locul 87. În plus, Republica Moldova este considerată o ţară “scumpă” din punct de vedere al biletelor pentru călătorii aeriene şi taxe aeroportuare. La acest capitol sîntem plasaţi pe locul 108 din 133 de ţări. Raportul privînd Analiza Constrîngerilor elaborat în 2007 demonstrează o situaţie similară.

Figura 1. Evoluţia stării reţelei de drumuri din Moldova

Sursa: Analysis of the current status of the Moldovan Transport Sector, World Bank, 2007

În acelaşi timp, Moldova a înregistrat performanţe la capitolul ospitalitate, nivelul preţurilor la carburanţi, la servicii hoteliere. În clasamentul general al turismului, Moldova a urcat cinci poziţii şi s-a situat pe locul 93 din 133 faţă 98 în anul 2008. Moldova este poziţionată între Kazahstan şi El Salvador. România este plasată pe locul 66, Ucraina — pe 77, Rusia — pe 59. Ratingul a fost elaborat în baza unor indicatori precum reglementarea în turism, infrastructură, resurse naturale şi capital uman. Pe primele trei locuri în top se află cele mai atractive ţări pentru dezvoltarea turismului: Elveţia, Austria şi Germania, la polul opus situîndu-se Burundi, Lesotho şi Ciad.

Protecţia socială

Nivelul pensiilor din Moldova este printre cel mai mic din regiune…

Moldova se află pe locul opt în CSI şi Ţările Baltice după mărimea pensiilor minime. Potrivit datelor statistice la începutul lui februarie a.c. în Moldova unui pensionar îi revenea minimul de 45 USD. Cele mai înalte pensii minime sînt stabilite în Estonia — 170 USD, Letonia — 136 USD şi Kazahstan — 101 USD. Înaintea Moldovei s-au poziţionat Azerbaidjan — peste 93 USD, Lituania — 92 USD, Ucraina — 70 USD, Belarus — 67 USD şi Rusia — 51 USD. Totodată, clasamentul este încheiat de Uzbekistan — 40 USD, Georgia — 33 USD, Armenia — 26 USD, Tadjikistan — 16 USD şi Kîrgîstan — 13 USD.

Figura 2. Valoarea pensiilor minime în ţările CSI

Sursa: www.infotag.md

De ceva vreme se vorbeşte de crearea fondurile nestatale sau private de pensii, parca legislaţia e bună în acest sens, dar carul încă nu se mişcă din loc. Pe de altă parte, aceste fonduri sînt parte într-o piaţa financiară dezvoltată, însă la noi piaţa financiară sau piaţa de capital este într-o fază embrionară. Spre exemplu, contribuţiile angajaţilor la fondurile private de pensii ar fi atît o investiţie pentru o bătrîneţe mai liniştită şi stabilă, pe măsura contribuţiilor anuale, cît şi o soluţie să zicem durabilă pentru creditarea pe termen lung a agenţilor economici. Cu atît mai mult că aceste instituţii, de rînd cu băncile, formează de regulă în toată lumea aceeaşi piaţă financiară şi că legislaţia RM permite înfiinţarea unor astfel de fonduri.

O soluţie pentru depăşirea crizei ar fi ca Guvernul să identifice toate măsurile posibile pentru ca moldovenii plecaţi în străinătate cu contract de muncă, să se introducă obligativitatea de a contribui la sistemul de pensie în ţările în care lucrează, urmînd ca drepturile sa fie transferate ulterior. Asta, în cazul în care Moldova are (sau va avea) asemenea acorduri cu ţările respective. În caz contrar, imigranţii moldoveni ar putea să contribuie din străinătate direct la sistemul de pensii autohton, deoarece siguranţa acestuia poate fi ameninţată pe viitor cînd o parte din emigranţi vor reveni la baştină.

În acest sens, potrivit unor estimări ale Fondului ONU pentru Populaţie (UNFPA) în perioada 2010–2050 în 45 de ţări ale lumii, printre care Belarus, Bulgaria, Georgia, Germania, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, Rusia, România şi Ucraina numărul populaţiei va scădea cu 10%. Ultima prognoza a UNFPA arată că, daca lucrurile vor merge în ritmul actual (natalitate redusă, spor natural negativ, emigrarea în masă a populaţiei), în 2050 vom fi doar 2,9 milioane de moldoveni, respectiv populaţia economic activă nu va depăşi 1 milion de persoane, iar numărul de salariaţi nu va constitui mai mult de jumătate din aceştia, în timp ce numărul pensionarilor va depăşi 1milion (actualmente aceştia sunt peste 640 mii). Respectiv, un salariat va “duce în spate” mai mult de 2 pensionari.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet