Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Sectorul real

PIB-ul este în picaj…

Creşterea economică pentru T1’2006 (ianuarie-martie 2006) a înregistrat puţin peste 6% (cca 6,2%). Potrivit datelor Biroul Naţional de Statistică (BNS), în ianuarie-martie 2006 PIB în preţuri curente a constituit cca 8,45 miliarde lei (635,7 milioane USD). În ianuarie-martie 2005 acest indice a constituit în Moldova 8,2%, iar pentru 2004 — 7,1%. Atît Guvernul, cît şi Fondul Monetar Internaţional prognozează că dinamica de creştere a PIB în 2006 va încetini şi va constitui 6,5%.

Industria moldovenească continuă să dea-napoi…

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS) volumul producţiei industriale pentru perioada ianuarie-mai 2006 a înregistrat o scădere cu cca 7%, faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut şi a constituit 7,8 miliarde lei. Reducerea volumului producţiei industriale a fost marcată, în particular, de criza din ramura vinificaţiei. Industria vinului, cu o pondere de peste 13% în totalul industriei moldoveneşti, a înregistrat o descreştere de 38% în primele cinci luni ale a.c. şi, respectiv, a cauzat micşorarea producţiei per total industrie cu 7,3%.

Totodată, scăderi au mai înregistrat întreprinderile specializate în producerea băuturilor alcoolice distilate — cu 17%, fabricarea uleiurilor şi grăsimilor — cu 12%, fabricarea produselor de tutun — cu 21%, fabricarea de maşini şi echipamente — cu 14%, edituri şi poligrafie — cu 10%, prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor — cu 7%. Între timp, în această perioadă au fost înregistrate creşteri la unele activităţi, creşteri care însă nu au atenuat pe deplin descreşterile în ramurile de bază ale economiei naţionale.

…în agricultură, însă, oficialii spun că lucrurile se vor schimba

În pofida tuturor problemelor din sectorul agricol, Ministerul Agriculturi prognozează pentru anul curent o creştere de cca 4% a volumului producţiei agricole, anticipîndu-se creşterea unor indici în mai multe sectoare. Potrivit prognozelor, cea mai mare creştere — cu 7,4% va fi înregistrată în sectorul zootehnic. În anul 2005, volumul producţiei agricole a constituit 9,19 miliarde de lei, fiind în creştere cu doar 1% în raport cu anul 2004.

Politica fiscală

Guvernul vine cu unele modificări în politica fiscală pentru anul 2007…

Printre acestea, executivul propune ca scutirea fiscală anuală a persoanelor fizice în anul 2007 să fie de 5400 lei faţă de 4500 lei în 2006, iar scutirea respectivă pentru persoanele întreţinute să fie majorată de la 840 lei pînă la 1440 lei. Modificări şi completări la unele acte legislative ce vizează politica fiscală pentru anul 2007 au fost aprobate deja de către Cabinetul de Miniştri.

În plus, guvernul a aprobat şi unele modificări ce prevăd în special reducerea impozitului pe venitul persoanelor fizice, ajustarea accizelor pentru băuturile slab alcoolizate la nivelul inflaţiei. De asemenea, potrivit documentului, agenţii economici, care vor plasa bani în băncile comerciale pe un termen mai mare de trei ani, vor fi scutiţi de plata impozitului pe venit.

Statul va stimula fiscal la perceperea impozitului de venit persoanele juridice care vor face investiţii capitale, iar cu începere din 2007 va fi anulată cota zero a TVA la lucrările de construcţie a caselor de locuit. În acest context, din 2007, se va implementa treptat noul sistem de impozitare pentru diferite categorii de bunuri imobiliare la valoarea de piaţă a acestora. Guvernul a exclus din actele legislative în vigoare prevederile ce vizau impozitarea, întrucît prevederile în cauză au fost incluse în Codul fiscal.

Preţurile şi inflaţia

Moldova este ameninţată cu nori de inflaţie…

După un minim de 5,5% pentru perioada ianuarie-mai 2005, inflaţia anualizata a revenit peste 7% pentru perioada similară a lui 2006, ajungînd la 7,2%, în condiţiile în care rata lunară de 1,2% a relevat cea mai mare creştere de preţuri înregistrată la nivelul lunii mai din 2002 încoace. Explicaţia ţine, aşa cum prevăzuseră şi oficialii, de scumpirea produselor alimentare, în special la fructe şi legume.

O veste proastă pe frontul inflaţiei a venit şi de pe piaţa produselor petroliere, unde creşterile internaţionale i-a silit pe operatorii locali sa majoreze preţurile la benzină şi motorină, ceea ce foarte probabil vor face şi în lunile următoare. Şi mai prost vor sta lucrurile la capitolul inflaţie în cazul în care concernul Gazprom va scumpi preţul pentru gazele naturale livrate Republicii Moldova.

Sectorul bancar

Băncile din Moldova sînt în stare să evite o criză de sistem…

Chiar dacă nu se cunoaşte care este valoarea exactă a împrumuturilor acordate de către băncile locale producătorilor vinicoli (aceştia fiind printre cei mai mari consumatori de credite), mai mulţi analişti au lăsat se înţeleagă că odată cu aplicarea de către Rusia a interdicţiilor la importul producţiei vinicole sectorul bancar din Republica Moldova ar putea să intre într-o criză de sistem. Totuşi aceste temeri au fost dezminţite pînă la urmă de către mai mulţi factori bancari la o şedinţă de lucru convocată de către şeful statului săptămîna trecută cu preşedinţii băncilor comerciale.

Băncile din Moldova dispun de suficiente resurse pentru anihilarea oricăror consecinţe provocate de situaţia din ramura vinicolă din cauza sistării exporturilor de vinuri în Federaţia Rusă. Mai mult ca atît, Guvernatorul Băncii Naţionale a specificat că ponderea creditelor acordate de către băncile comerciale ramurii viti-vinicole constituie doar 8% din activele acestora (peste 100 milioane USD) sau 14% din volumul total al creditelor acordate. Pe de altă parte, bancherii au declarat că este imperios necesară iniţierea unor măsuri individuale intense cu întreprinderile, orientate spre stabilirea strategiei dezvoltării ulterioare a acestora, precum şi a direcţiilor de susţinere bancară a ramurii viti-vinicole.

În perioada ianuarie-mai activele acestora s-a majorat cu peste 7,5%…

La finele lunii mai activele totale ale sistemului bancar din Republica Moldova constituiau cca 19,37 miliarde lei (~1,46 miliarde USD), sau în creştere cu peste 7,5% de la începutul anului. Comparativ cu perioada similară anului 2005 activele au crescut cu cca 35%. Către sfîrşitul lunii mai a.c. obligaţiunile sistemului bancar au crescut cu 7,7% şi au atins 16,15 miliarde lei, iar capitalul normativ total al băncilor a înregistrat o creştere de 7,3 la sută, pînă la 3,08 miliarde lei.

Potrivit statisticilor BNM creditele totale oferite au crescut cu 12,73%, iar depozitele totale au sporit faţă de finele anului trecut cu 5,54% pînă la 14,5 miliarde lei. Totodată, comparativ cu finele lunii aprilie depozitele populaţiei s-au redus cu 119,8 milioane lei, aceasta fiind rezultatul unor zvonuri precum că sistemul bancar va intra în criză ca urmare a blocării exporturilor de vinuri moldoveneşti în Federaţia Rusă.

…în acelaşi timp, visteria valutară a statului se reduce

În acelaşi timp, pe parcursul lunii iunie rezervele valutare ale BNM s-au diminuat cu peste 9 milioane USD (cca 1%), pînă la 636,2 milioane USD (echivalentul a 8,44 miliarde lei). Potrivit informaţiilor băncii centrale, reducerea rezervelor valutare s-a produs ca urmare a efectuării de către guvern a unor plăţi externe, intervenţiilor pe piaţă valutară a BNM precum şi a oscilaţiilor cursului leului faţă de dolarul SUA.

Diminuarea rezervelor s-a produs după ce pe parcursul lunii mai acestea s-au majorat cu 37,9 milioane USD ca urmare a intrării pe contul BNM a primei tranşe în valoare de cca 17 milioane USD din creditul FMI în valoare de peste 118 milioane USD, dar şi ca efect a cumpărării de către banca centrală a valutei de pe piaţa internă. Potrivit Memorandumului semnat cu FMI, pînă la finele anului 2006 rezervele valutare ale statului urmează să atingă 750 milioane USD, cu cca 152,6 milioane USD peste nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2005.

A fost dat publicităţii raportul de activitate al Băncii Naţionale pentru 2005…

Potrivit acestuia, în scopul atenuării fluctuaţiilor excesive ale monedei naţionale BNM a intervenit pe piaţa valutară procurînd valută străină în volum de 174,8 milioane USD. Ca urmare rezervele valutare ale BNM s-au majorat cu 127,1 milioane USD (cu 27%) pînă la nivelul de 597,4 milioane USD la sf. lui 2005.

Aceste operaţiuni au determinat majorarea bazei monetare cu peste 31%, a banilor aflaţi în circulaţie — cu 23,5% şi a rezervelor bancare cu peste 50%. Pe parcursul anului 2005 masa monetară M2 a crescut cu 36,7%, inclusiv a depozitelor în monedă naţională cu 47,7%. Depozitele în valută străină exprimate în USD s-au majorat cu 27,4%. Dinamica masei monetare M2 a condiţionat majorarea gradului de monetizare pînă la 30,3% din PIB, faţă de 25,4% faţă de 2005.

Surplusul de valută străină pe piaţă internă a fost principala problemă cu care s-a confruntat banca centrală în anul 2005. Creşterea transferurilor valutare de peste hotare şi majorarea încasărilor din exporturi în anul 2005 urmau să provoace o apreciere excesivă a monedei naţionale faţă de principalele valute convertibile. Pentru minimizarea potenţialelor consecinţe, pe parcursul anului trecut BNM a efectuat o serie de operaţiuni de procurare de pe piaţă a surplusului de valută prin emisii directe urmate de sterilizări a masei monetare.

Piaţa muncii

În ianuarie-mai salariul mediu lunar pe economie a crescut cu 27%…

Potrivit datelor BNS salariul mediu lunar în economia naţională, pe parcursul lunilor ianuarie-mai ale anului curent, a constituit 1515 lei şi s-a majorat faţă de perioada similară a anului trecut cu 27%. În ianuarie-mai 2006, salariul mediu în sfera bugetară a constituit 1282 lei, iar în sectorul real al economiei — 1643 lei.

În perioada de referinţă, cel mai mare salariu l-au avut angajaţii din domeniul financiar-bancar — 3583 lei, urmaţi de cei din domeniile transporturilor şi comunicaţiilor — 2385 lei, construcţiilor — 2008 lei, industriei — 1911 lei, administraţiei publice — 1671 lei, etc. În acelaşi timp, cel mai mici salarii au fost înregistrate în sectorul agricol şi silvicultură — 683 lei, în piscicultură — 1076 lei, învăţămînt — 1182 lei, în sănătate şi asistenţă socială — 1226 lei.

Sectorul extern

Moldova apelează la ajutor extern în criza vinurilor…

Ca urmare a crizei la exportul vinurilor în Federaţia Rusă Organizaţia Internaţională a Vinului (OIV) propune asistenţă Republicii Moldova şi Georgiei. Cele trei ţări sînt semnatare a Acordului din 3 aprilie 2001 prin care a fost creată Organizaţia Internaţională a Vinului şi, potrivit statutului acesteia, OIV este obligată să medieze conflictele apărute în cazul în care una dintre părţi apelează la OIV. Recent ministerele agriculturii din Republica Moldova şi Georgia au apelat la OIV, exprimîndu-şi îngrijorarea faţă de interdicţiile impuse de Rusia.

OIV este o organizaţie interguvernamentală de natură ştiinţifică şi tehnică recunoscută pentru competenţa sa în domeniul viţei de vie, vinului, băuturilor vinicole, strugurilor de masă, şi altor produse bazate pe viţa de vie. Organizaţia a fost creată pe 3 aprilie 2001 şi are 41 de ţări membre (inclusiv Moldova, Rusia şi România) şi 5 ţări-observatori (inclusiv Ucraina) şi organizaţii-observatori (federaţii şi asociaţii naţionale şi internaţionale din domeniul vitiviniculturii).

Intrarea României în UE va duce la echilibrarea balanţei comerciale cu Moldova…

Oficialii români susţin că preconizata aderare a României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 şi suspendarea acordului de comerţ liber dintre Republica Moldova şi România, va duce la echilibrarea balanţei comerciale dintre cele două state. Comerţul exterior dintre România şi Republica Moldova a constituit în 2005 cca 412 milioane USD, cu un sold negativ pentru Moldova de 240 milioane USD. Exportul din Moldova în România a înregistrat anul trecut o valoare de 85 milioane USD, iar importul — 326 milioane USD.

După 1 ianuarie 2007, situaţia s-ar putea schimba, exportul românesc va fi taxat în aceeaşi proporţie ca şi pentru alte ţări ale UE, în timp ce Moldova deja acum beneficiază de sistemul GSP plus, care presupune exportul a circa 7 200 denumiri de produse în UE fără taxe vamale. Noul regim comercial (şi în eventualitatea semnării unui acord bilateral dintre Moldova şi România) va afecta la o primă etapă comerţul bilateral pînă cînd lucrurile vor intra pe un făgaş normal şi companiile se vor obişnui cu noul sistem de impozitare. Vor fi influenţate mai mult exporturile din România, care pe lângă noile taxe, vor fi puse într-o competiţie mai acerbă cu cele ale altor ţări europene.

După integrarea României în UE, planificată la 1 ianuarie 2007, Bucureştiul se va retrage din toate acordurile de comerţ liber, inclusiv cu Republica Moldova. Intrarea României în UE va însemna aderarea la un nou cadru juridic al relaţiilor comerciale externe. România are încheiate, pe lîngă Acordul European şi Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA), acorduri de comerţ liber cu Moldova, Turcia, Israel, Serbia-Muntenegru, Albania, Bosnia şi Herţegovina, AELS (Asociaţia Europeană de Liber Schimb). Chişinăul declară că suspendarea acordului de comerţ liber cu România nu va afecta schimburile comerciale în speranţa obţinerii unui regim comercial asimetric cu Uniunea Europeană în 2007.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet