Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 16–31 martie 2008

Inflaţia şi preţurile

Alimentele predomină în cheltuielile moldovenilor…

Statisticile oficiale arată că cele mai mari sume pe care le cheltuiesc moldovenii[1], dintr-un buget-etalon de 1.000 de lei, sînt alocate plăţilor pentru energie, gaze, termoficare, telefonie, canalizare şi apă şi salubritate. Iar hrana zilnică şi băuturile continuă să predomine în clasamentul produselor din coşul de consum al populaţiei.

Luna de luna, cheltuielile inevitabile cu întreţinerea locuinţei şi asigurarea hranei devorează cele mai mari parţi din bugetele familiilor. Fapt care rezidă şi din analizele Biroului Naţional de Statistică (BNS), mai precis din evaluarea ponderii produselor şi serviciilor din coşul de consum al populaţiei, pe baza cărora se calculează inflaţia lunară. În general, dintr-o sumă fixă, etalon, de 1.000 lei, pentru mărfurile nealimentare se cheltuiesc, în Moldova, cca 35% din total, pentru alimente şi băuturi sînt alocate aproape 45% din veniturile familiilor, iar pentru servicii — cca 20%.

Dincolo de natura obligatorie a cheltuielilor din categoria “cele mai mari”, comportamentul de cumpărare a populaţiei — reflectat în ponderea pe care o acordă cheltuielilor din bugetul-etalon trasat de BNS — arată că portofelele moldovenilor sînt în continuare afectate de costurile vieţii. Motiv pentru care autorităţile ar trebui să-şi revizuiască politica faţă de nivelul de trai al populaţiei.

Sectorul real

Sănătatea economiei moldoveneşti…

Biroul Naţional de Statistică a publicat datele-sinteză ale anului trecut. Este vorba despre produsul intern brut (PIB), sectoarele care au contribuit la creşterea economică şi respectiv evoluţiile anului 2007, în comparaţie cu cele din 2006. Cifrele statistice arată de fapt starea de sănătate a economiei moldoveneşti.

La nivel statistic, lucrurile sînt clare. Anul 2007, a avut două motoare care au propulsat creşterea economică: construcţiile şi serviciile. Industria a înregistrat o sub-performanţă (-2,7% faţă de anul 2006), iar agricultura a avut o scădere semnificativă, dar care a fost aşteptată (-23,1% faţă de anul 2006). Ce se află în spatele cifrelor macroeconomice?

La nivel microeconomic, o creştere a PIB (cît de mică a fost aceasta) sau creşterea înregistrată de un sector economic înseamnă o producţie mai mare. Şi pentru ca stocurile nu au înregistrat creşteri semnificative, este clar ca o creştere a producţiei a însemnat şi vînzări mai mari fie pe piaţa internă, fie la export. Vînzări mai mari ar însemna afaceri mai bune pentru companiile din sectorul economic respectiv. Veniturile mai mari ale companiilor ar trebui să se reflecte şi în salariile angajaţilor din acel domeniu, pe alocuri însă nu este tocmai aşa.

Vînzările de mărfuri cu amănuntul şi investiţiile în capital fix au constituit motorul creşterii din 2007. Construcţiile au avut o creştere cu cca 21% faţă de anul 2006, este o performanţă care va fi egalată cu greu în anii care vin. Interesant este că sectorul construcţiilor a crescut fără ca aportul lucrărilor de infrastructură să fie semnificativ.

De aceea, pentru a se putea păstra creşterea din anul 2007, sectorul construcţiilor are nevoie de implementarea proiectelor de infrastructură. Paradoxal, creşterea construcţiilor nu a impulsionat şi salariile. Companiile au crescut, fără însă să investească în forţa de muncă, muncitorii moldoveni continuînd să plece în afara ţării.

Serviciile (o creştere de 19% faţă de anul 2006) au avut o creştere aşteptata care are două explicaţii: consumul şi semne firave de maturizare a economiei naţionale. Consumul a alimentat creşterile din comerţ şi din sectorul financiar. Rămîne un semn de întrebare în ce măsură creşterea sectorului financiar va continua şi anul acesta, un an care a început sub ameninţarea creşterii inflaţiei, cu nervozitatea cursului de schimb şi cu o serie de măsuri de inhibare a creditului.

Industria a fost sub nivelul de creştere al PIB (-2,7%) şi un aport lipsit de consistenţă la creşterea economică, aceasta fiind punctul nevralgic al economiei moldoveneşti. În final, agricultura în scădere, nu face decît să confirme situaţia complicată în anul 2007. Seceta a redus producţiile agricole şi a crescut preţul alimentelor.

Sistemul financiar-bancar

Valoarea totală a depozitelor din sistem a depăşit 2 miliarde USD…

La sf. lunii februarie soldul depozitelor din sistemul bancar al Moldovei a înregistrat valoarea de 22 miliarde lei (peste 2 miliarde USD). Creşterea s-a produs ca urmare a majorării cu aproape 600 milioane lei a depunerilor în monedă naţională, în timp ce depunerile în valută străină au scăzut cu 133 milioane lei.

La finele lunii februarie soldul depozitelor la termen în MDL a depăşit 8,51 miliarde lei şi s-a majorat cu 5,8% comparativ cu luna precedentă. Creşterea s-a produs ca rezultat al sporirii atît a soldului depunerilor persoanelor fizice, cît şi a depozitelor agenţilor economici care au înregistrat creşteri de 6,2% şi, respectiv, 3,9%. Totodată, soldul depozitelor la termen în valută străină a depăşit echivalentul a 7,12 miliarde lei după ce pe parcursul lunii a înregistrat un spor de 2,4%.

Rata medie a dobînzii la depozitele la termen în MDL s-a redus cu cca 0,5 p.p. şi a constituit 15,61% (12,86% pentru persoanele juridice şi 16,33% pentru cele fizice). În scădere a fost rata medie a dobînzii la depozitele la termen în valută străină, insă nesemnificativă — cu doar 0,04%.

În Moldova interesul faţă de produsele financiare este unul din cel mai jos…

Potrivit unui sondaj realizat de BERD, moldovenii utilizează 81% din remitenţe pentru consumul curent. experţii BERD consideră că în Moldova este necesar de a îmbunătăţi educaţia financiară a populaţiei, care manifestă un interes destul de redus faţă de instrumentele financiare ca poliţe de asigurare, depozite, credite pentru micul business şi educaţie. Potrivit BERD-ului în Moldova interesul faţă de produsele financiare este mai jos decât în unele dintre cele mai sărace ţări din America Latină — Haiti, Hoduras şi Bolivia.

În legătură cu aceasta experţii recomandă BERD şi instituţiilor sale asociate să încurajeze guvernul şi companiile private să ofere unele produse financiare de bază pentru populaţie. Aceste produse ar putea include depozite, poliţe de asigurare ce ar asigura asistenţa medicală şi ar acoperi cheltuielile funerare, credite de micro-finanţare mai mici de 3 mii USD pentru lansarea afacerii, precum şi împrumuturi pentru educaţie, construcţia sau reparaţia locuinţelor. În opinia experţilor BERD, aceste produse de bază ar putea fi utilizate pentru a educa populaţia ce înseamnă valoarea creditelor şi pentru a stabili relaţii bune cu instituţiile financiare.

În 2007 în Moldova de remitenţe au beneficiat 21% din populaţi adultă sau 580 mii persoane. Majoritatea remitenţelor provin din Rusia (41%), Italia (33%), Europa de Vest (14%). În medie un beneficiar de remitenţe din Moldova a primit bani de peste hotare de 6 ori pe an. Sondajul mai relevă că 48% din remitenţe au fost expediate prin intermediul băncilor, 21% — prin rude şi cunoscuţi, 16% — prin curier. Deşi 60% din respondenţi au declarat că au o atitudine pozitivă faţă de bănci, 84% din beneficiarii de remitenţe din Moldova au declarat că nu au deschise conturi bancare.

  1. ↑ Cheltuielile minime de existenţă pentru o persoană în 2006 au fost de cca 954 lei.
1–15 martie 2008 1–15 aprilie 2008