Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 1–15 septembrie 2008

Preţurile şi inflaţia

Pentru primele nouă luni ale anului inflaţia a constituit 6%…

Creşterea preţurilor de consum în august a fost de 0.7%, astfel că rata anuală a inflaţiei a urcat la 6%, avansul fiind determinat de majorarea tarifelor la serviciile prestate populaţiei cu 5%. În particular, creşterea a fost influenţată, în mare parte, de scumpirea gazelor naturale şi a energiei electrice. Potrivit datelor BNS, nivelul inflaţiei a fost influenţat de reducerea preţurilor la produsele alimentare — cu 2,2% şi creşterea preţurilor la produsele nealimentare — cu 0,6%, precum şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei — cu 5%.

Creşterea tarifelor la servicii în august 2008 a fost înregistrată la: tarifele pentru gazele naturale distribuite prin reţele centralizate pentru consum menajer — cu 22,5%, alimentaţia cu apă potabilă şi serviciile de canalizare — cu peste 15%, asigurarea cu energie electrică pentru consumatorii casnici — cu circa 12% şi serviciile transportului urban cu microbuze — cu peste 6%. De la începutul anului 2008 (august 2008 faţă de decembrie 2007) nivelul inflaţiei a constituit 6% (informativ: în august 2007 faţă de decembrie 2006 nivelul inflaţiei a marcat 7,3%).

Creşterea preţurilor medii pe parcursul ultimelor 12 luni (august 2008 faţă de august 2007) a constituit 11,7% (august 2007 faţă de august 2006 — 13,5%). Aparent, inflaţia arată semne de scădere pe fundalul unor reduceri de preţuri la mai multe produse în lunile de vară. Totuşi, aceasta ar avansa în lunile de toamnă, perioadă în care se fac achiziţii masive de carburanţi şi agenţi energetici influenţînd direct evoluţia preţurilor, iar pe sfîrşit de an nivelul acesteia poate să depăşească valoarea de 10%.

Inflaţia în Zona Euro şi implicaţii asupra pieţei locale…

Este adevărat ca starea economiei europene este în pericol de stagnare sau chiar de recesiune. Ritmul de dezvoltare a economiei zonei euro încetineşte periculos de mult, în particular sub impactul preţului relativ ridicat al petrolului şi al aprecierii monedei unice. În plus, acestor riscuri cred că se mai adaugă şi cel legat de accelerarea inflaţiei în mai multe state europene. Rata inflaţiei în zona euro este la cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani, iar criza financiară din SUA complică mult sarcinile BCE.

Vulnerabilitatea inflaţiei se mai referă şi la dezechilibre externe mari şi, corelat, la un deficit bugetar în ascensiune, care ar provoca o depreciere în perioada următoare a monedei naţionale, ceea ce ar amplifica puseul inflaţionist de acum. Raţionamentul este simplu, cînd agenţii economici locali fac importuri de produse şi mărfuri din UE cu acestea se importă şi o parte din inflaţie care este inclusă în preţul final al mărfii, iar aceasta în majoritatea statelor din Europa este în continua creştere. Totuşi, situaţia nu este atît de dramatică din simplu motiv ca volumul operaţiunilor de export-import nu este exagerat de mare ca să influenţeze radical mersul economiei moldoveneşti.

Comerţul extern

Deficitul comercial al Moldovei este de cca 1,9 miliarde USD…

Volumul mărfurilor importate de Moldova în şapte luni ale anului curent a crescut cu peste 45% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, înregistrînd valoarea de aproape 2,78 miliarde USD. Pe de altă parte, volumul mărfurilor exportate de Moldova în aceeaşi perioadă a sporit cu ceva mai mult de 26%, atingînd valoarea de 894 milioane USD. Astfel, evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în ianuarie-iulie 2008 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de cca 1,9 miliarde USD. Acesta este cu cca 678 milioane USD sau cu 56% mai mare faţă de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Cele mai multe produse, în special, alimentare, Moldova le importă din Ucraina (în şapte luni ale anului curent, importurile din această ţară au constituit cca 473 milioane USD), România (355 milioane USD) şi Rusia (350 milioane USD). Ca urmare, majoritatea produselor alimentare comercializate în Moldova sînt mai scumpe decît în ţările vecine. Altfel nici nu poate fi, deoarece în preţul mărfurilor importate sunt incluse taxele vamale, TVA, adaosul comercial şi alte taxe. La scumpirea mărfurilor şi serviciilor contribuie, de asemenea, acţiunile speculative ale diferitor monopolişti sau ale intermediarilor, care se înmulţesc mai rapid în condiţiile importurilor masive de mărfuri şi ale unei economii de consum. În acelaşi timp, scumpirile sînt alimentate de volumul mare al remitenţelor.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi este tot mai mic…

Datele Biroului Naţional de Statistică arată că cel mai mare deficit al balanţei comerciale Republica Moldova l-a înregistrat în raport cu ţările Uniunii Europene — 768 milioane USD (în ianuarie-iulie 2007 — 524,3 milioane USD). Deficitul balanţei comerciale înregistrat cu ţările CSI — a constituit 626,5 milioane USD (în ianuarie-iulie 2007 — 416,1 milioane USD). În fiecare an, statisticile arată că situaţia Moldovei la capitolul comerţul extern se agravează alarmant. În şapte luni ale acestui an, gradul de acoperire al importurilor cu exporturi a fost de 32%, faţă de 37%, în ianuarie-iulie 2007.

Totodată, România se regăseşte pe prima poziţie în topul ţărilor în care Moldova exportă cele mai multe mărfuri. În opt luni ale anului curent, valoarea mărfurilor exportate în România a constituit peste 190 milioane USD, în creştere de 1,7 ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi timp, Moldova a micşorat cu cca 7% exporturile în Ucraina, care a coborît pe poziţia a patra în topul principalilor importatori de mărfuri moldoveneşti. Pe poziţiile doi şi trei se situează Federaţia Rusă şi Italia, în care Moldova a exportat mărfuri în valoare de 176 milioane USD şi, respectiv, 102 milioane USD.

Poziţia valutară externă a ţării

Rezervele valutare au crescut cu peste 31% in acest an…

În perioada ianuarie-august 2008 activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova s-au majorat cu peste 31% (cca 442 milioane USD) şi au atins un nou maxim istoric — peste 1,77 miliarde USD, la finele lunii august. Această creştere este cea mai mare înregistrat într-o perioadă similară de la constituirea rezervelor valutare ale statului şi depăşeşte de aproape două ori creşterea înregistrată în perioada respectivă a anului trecut cînd rezervele valutare au crescut cu 227 milioane USD sau 29%. În cea mai mare parte creşterea rezervelor valutare s-a produs ca urmare a procurărilor de valută efectuate de Banca Naţională a Moldovei, fluctuaţiei puternice a ratei de schimb a dolarului SUA faţă de alte valute, a tranzacţiilor efective reflectate în balanţa de plăţi, dar şi ca urmare a deciziei Bordului director al FMI referitoare la transferarea în conturile BNM a tranşei ordinare de 18,6 milioane USD.

Conform prevederilor Memorandumului de politici economice şi financiare ale Guvernului şi BNM pentru anul 2008, coordonat cu Fondul Monetar Internaţional, pînă la finele anului curent activele oficiale de rezervă ale ţării urmau să crească pînă la 1,7 miliarde USD, iar către finele anului activele oficiale de rezervă s-ar putea apropia de 2 miliarde USD. În ultimul timp BNM a redus pondera rezervelor valutare constituite în dolari SUA, dar moneda americană continuă să deţină ce mai mare cotă parte. În prezent rezervele valutare ale statului sînt formate în proporţie de 50% din dolari SUA, 35% din acestea revin monedei europene, iar restul — lirei sterline şi francului elveţian.

2–31 august 2008 16–30 septembrie 2008