Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 15–28 noiembrie 2004

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #42 |

Bănci şi asigurări

Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei

Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei au fost estimate la începutul lunii noiembrie în mărime de 390,9 milioane USD, care s-au menţinut în general la nivelul lunii precedente, cînd activele oficiale de rezervă au atins un nivel record de 391,6 milioane USD. Cea mai mare parte din rezerve le constituie disponibilităţile şi plasările la termen — 297,09 milioane USD, inclusiv în alte bănci centrale — 108,63 milioane USD şi în băncile cu oficii în străinătate — 188,46 milioane USD. În hîrtii de valoare sînt păstrate rezerve în sumă de 93, 80 milioane USD. BNM mai dispune de drepturi speciale de tragere (DST) în sumă de 81,74 mii USD şi o poziţie de rezervă la FMI în mărime de 7,47 mii USD.

În luna octombrie, BNM a procurat pe piaţa interbancară 2,5 milioane USD. Evoluţia activelor oficiale de rezervă în acest an a întrecut chiar şi aşteptările unor experţi independenţi, care anticipau un nivel al rezervelor valutare la sfîrşit de an de 350 milioane USD. BNM a reuşit să restabilească rezervele valutare la cota dinaintea crizei financiare ruse din 1998 ce a afectat întreaga regiune, inclusiv Republica Moldova. După acel colaps financiar rezervele s-au micşorat de circa 2,5 ori, de la 365,7 milioane USD pînă la nivelul de 143 milioane USD.

Evoluţiile de viitor ale cursului de schimb leu/ dolar

Mai mulţi funcţionari ai instituţiilor financiar-bancare au afirmat că rata de schimb de 12,7 lei pentru un dolar american, care a fost luată în calcul la elaborarea bugetului de stat pentru anul viitor, “pare a fi reală”. Aceasta mult va depinde atît de unii factori interni, cît şi externi, ce ar putea să determine raportul leu/ dolar.

Printre factorii externi care ar putea exercita presiuni pe piaţa valutară internă, experţii indică, în primul rînd, afluxurile de valută străină din exterior, estimîndu-se că acestea ar putea creşte şi în continuare şi, respectiv, cu efecte de apreciere a leului. Consecinţele aprecierii monedei naţionale ar putea fi creşterea deficitului comercial şi a celui de cont curent. Însă într-o economie mică, deschisă şi dependentă de pieţele externe precum este cea a Republicii Moldova un curs de schimb fix este absurd să-l menţii. În acelaşi timp, existenţa unui curs de schimb fix (care de fapt a fost promovat de BNM) a protejat piaţa valutară internă împotriva multitudinii evoluţiilor negative de pe pieţele financiare internaţionale. De asemenea, raportul leu/ dolar ar putea să fie influenţat şi de tendinţa de depreciere a dolarului SUA faţă de alte valute străine, în special, faţă de euro.

Totodată, analiştii menţionează că există mai mulţi factori ce vor atenua unele abateri de proporţii. Printre aceştia se numără începutul campaniei electorale, ce implică o perioadă de “linişte” pe piaţa valutară. Ca urmare, experţii prognozează că în următoarele trei-patru luni, rata de schimb leu/ dolar ar putea să aibă o fluctuaţie între minimum 12,30 şi maximum 12,60 lei pentru un dolar.

Politici macroeconomice

Poziţia investiţională a Moldovei

Săptămîna trecută, la Chişinău s-a desfăşurat un forum investiţional internaţional, care a avut ca principal “Moldova — deschisă business-ului mondial” şi care a decurs sub patronatul şefului statului Vladimir Voronin. La această reuniune au fost prezenţi peste 120 reprezentanţi ai mai multor firme şi companii din străinătate, precum şi peste 300 de funcţionari, ambasadori, oameni de afaceri locali şi reprezentanţi ai organismelor financiare internaţionale.

În cadrul acestui forum Preşedintele Voronin a specificat că strategia investiţională a Republicii Moldova, care a fost elaborată de către Guvern, are drept obiectiv final relansarea şi accelerarea dezvoltării economice a ţării prin asigurarea unui ritm înalt de creştere a investiţiilor, în special a influxului de investiţii străine directe. Voronin a mai menţionat că Republica Moldova în 2005 speră pe o creştere a volumului investiţiilor străine directe (ISD) cu 10%.

Potrivit datelor statistice, 40% din totalul investiţiilor plasate în economia naţională provin din ţările membre ale UE, 24% din ţările CSI, 4% din ţările Europei Centrale şi de Sud-Est şi 32% din alte ţări. Sectoarele care prezintă un interes deosebit pentru investitorii străini sînt cel al energiei electrice, gazelor şi apei, care au atras 35% din stocul total al ISD, cel al industriei prelucrătoare — 27%, al comerţului cu ridicata şi amănuntul — 16%, al transporturilor şi comunicaţiilor — 12%, al construcţiilor — 2%.

În acest context, potrivit recentului raport publicat de Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Comerţ (UNCTAD) cu privire la investiţiile mondiale, în care au intrat 187 de ţări, Republica Moldova ocupă locul 110 în ceea ce priveşte potenţialul de atragere a investiţiilor externe. Unul dintre cei mai relevanţi indici care au stat la baza investigaţiilor prezentate în raport este că volumul total al investiţiilor străine în lume pentru anul 2003 a scăzut cu mai bine de 20%. În raportul similar al UNCTAD de anul trecut Republica Moldova în 2002 a fost poziţionată pe locul 109 din 140 de state.

Valoarea totală a investiţiilor străine directe plasate în Moldova a fost estimată, către sfîrşitul anului 2003, la nivelul de 790 milioane USD. Intrările de ISD în Moldova s-au diminuat în 2003 cu peste 50% în raport cu 2002, pînă la 58 milioane USD. După indicele performanţei intrărilor de ISD, care este calculat în funcţie de raportul investiţiilor străine directe faţă de mărimea economiei ţării, Republica Moldova a coborît pe locul 25, faţă de poziţia anterioară — 18. Însă potrivit acestui indicator, Moldova este cea mai bine plasată dintre ţările CSI.

Nivelul total al datoriilor externe a Moldovei a depăşit 1,3 miliarde de dolari, rambursarea acestora fiind dificil de realizat, mai ales în condiţiile în care ţara este ocolită de fluxurile de capital străin. În absenţa unor intrări financiare externe, corelate cu persistenţa proastă a relaţiilor dintre Chişinău şi principalele organisme creditoare internaţionale, Republicii Moldova îi va fi extrem de greu să-şi finanţeze deficitele din sectorul extern şi în anul ce vine. Pentru celelalte state cu economie de piaţă funcţională, finanţarea deficitelor se arată mult mai uşoară, datorită nivelului ridicat de investiţii străine. Spre exemplu, în România media anuală a investiţiilor străine este de 1,5 miliarde dolari, pe cînd valoarea totală a investiţiilor străine directe plasate în Moldova în peste 10 ani de tranziţie se estimează aproximativ la 800 milioane de dolari.

Infrastructura este într-o stare desuetă, legislaţia are un rol decorativ, iar nivelul investiţiilor străine, care constituie în medie doar 4% din PIB, este incomparabil cu cel din Polonia, Cehia sau Ungaria care au o pondere a investiţiilor străine directe în PIB de cca 30%. Fără îndoială că o ţară atît de mică şi săracă, precum este Republica Moldova, cu un cadru legislativ complex, instabil şi ambiguu, nu prezintă interes ca piaţă de desfacere a capitalurilor şi puţini dintre investitorii străini găsesc sol fertil pentru plasarea mijloacelor financiare în economia Moldovei.

Ponderea investiţiilor străine directe (ISD) în PIB în unele ţări din Europa Centrală şi de Est
Ţara                         ISD
                Investiţii 1991-2002 (%PIB)
Bulgaria                    18,5
Republica Cehă              29,4
Estonia                     33,2
Ungaria                     31,5
Letonia                     35,2
Lituania                    19,6
Republica Moldova            3,9
Polonia                     28,8
România                     15,9
Slovacia                    10,2
Slovenia                    16,3

Sursa: ECE (2003), Economic Survey of Europe, United Nations, Economic Commission for Europe, Geneva.

1–14 noiembrie 2004 29 noiembrie – 12 decembrie 2004