Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 22 noiembrie – 5 decembrie 2005

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #63 |

Preţurile şi inflaţia

Preţurile la imobilul locativ sînt în continuă creştere…

Pe durata perioadei ianuarie-octombrie 2005 preţurile la imobilul locativ în mun. Chişinău au crescut cu cca 30%, aproape dublu faţă de estimările analiştilor imobiliari care anunţau la început de an scumpiri de 15–20%. Cauzele creşterii au rămas acelaşi: transferurile de valută din străinătate continuă să alimenteze cererea pentru imobil, cerere care devansează ritmurile de creştere a ofertei.

Spre exemplu, un apartament cu o odaie evaluat de agenţiile imobiliare costa la începutul lunii noiembrie în medie 24,7 mii USD (cu 28% mai mult faţă de începutul anului), cu două odăi — 35,6 mii USD (+26%), cu trei 43,6 mii USD (+28%) şi cu patru — 50,1 mii USD (+21%).

Pe de altă parte, unii experţi în domeniu estimează că curînd sectorul imobiliar va intra într-o perioadă amorfă sau la o îngheţare a preţurilor odată cu sosirea iernii, însă nu sînt excluse creşteri de preţ lente în dependenţă de dinamica inflaţiei.

Principalii factori care au influenţat inflaţia în 2005:
Prognozele pentru 2006 nu sînt foarte optimiste din cauza:

Rata inflaţiei pentru luna octombrie a fost de 1,5%, iar pentru perioada ianuarie-octombrie rata cumulativa a inflaţiei a înregistrat un nivel de 6,5%.

Piaţa muncii

Salariul mediu lunar pe economie a crescut cu 19%, în primele 10 luni ale anului…

Pentru perioada ianuarie-octombrie a.c. salariul mediu lunar al unui lucrător din economia naţională (întreprinderi cu 20 şi mai mulţi salariaţi) a constituit 1265,2 lei (100 USD) şi a crescut cu 19% faţă de perioada similară a anului precedent. În sfera bugetară, salariul mediu a fost de cca 981 lei, iar în sectorul real al economiei — 1 412 lei.

Cele mai mari salarii le-au avut, ca de obicei, angajaţii sistemului financiar-bancar — 3 177 lei, cei din complexul de energie electrică, termică, apa şi gaze — 2 450 lei, lucrătorii din construcţii — 2 158 lei, iar angajaţii din transport şi comunicaţii — 2 144 lei. Cele mai mici salarii le-au primit lucrătorii din agricultura, cu o medie de 807 lei.

Sectorul financiar-bancar

O eventuală criză economică ar putea afecta grav sistemul bancar…

Un raport (Transition Report) lansat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), arată că dintre ţările fostei URSS, Moldova şi Ucraina sînt predispuse cel mai mult riscului de a combina sistemul bancar slab cu criza macroeconomică.

Experţii BERD consideră că în cazul în care ritmul de creştere se va încetini, aceste ţări ar putea fi expuse mai puternic unei crize bancare de amploare care în mod tradiţional implică decontări masive şi, în ultimă instanţă, asistenţă din partea Guvernului. Totuşi, volumul mic de credite acordate de bănci şi raportat la dimensiunile economiilor, le va uşura guvernelor sarcina de a ajuta băncile în caz de criză financiară.

Spre deosebire de Moldova şi Ucraina, instituţiile financiar-bancare din Rusia şi Kazahstan îşi pot creşte activele bancare datorită “dolarilor pe petrol” cu care aceste ţări, după necesitate, şi-ar putea rezolva eventualele probleme.

Experţii spun că problema principală a băncilor din regiune este lipsa de transparenţă şi că aproape toate cele 12 ţări din CSI au un sistem bancar slab dezvoltat şi sînt ameninţate de diverse riscuri. Intensificarea controlului bancar prin administrarea raţională şi mecanisme de dezvoltare a pieţei trebuie să devină o prioritate pentru băncile centrale.

Ca pondere a remitenţelor în PIB Moldova este pe locul doi în lume…

Potrivit raportului anual al Băncii Mondiale “Perspective economice globale (Global Economic Prospects — GEP)”, Republica Moldova este clasată pe locul doi în lume într-un top mondial cu privire la ponderea remitenţelor în PIB, după Tonga, cu o cotă de 27,1%.

Ţările pentru care sumele repatriate reprezintă cea mai mare proporţie din PIB sunt Tonga (31%), Moldova (27,1%), Lesotho (25,8%), Haiti (24,8%) şi Bosnia şi Herţegovina (22,5%). Sumele repatriate oficial înregistrate la nivel mondial au depăşit 232 miliarde USD în 2005. Autorii raportului sugerează că sumele trimise acasă prin canale informale ar mai putea reprezenta încă cel puţin jumătate din suma oficială estimată.

Pe lîngă creşterea consumului familiilor celor care migrează, fluxul constant de valută al sumelor repatriate poate mări bonitatea unei ţări în cazul creditelor externe, se spune în raport. “Sumele repatriate reprezintă un venit cîştigat cu greu care, în majoritatea cazurilor, a fost deja impozitat, de aceea ele nu trebuie să fie impozitate din nou, iar guvernele nu trebuie să le considere ajutor de dezvoltare”, consideră economistul şef al Băncii Mondiale Francois Bourguignon.

însă acestea ocolesc afacerile, deocamdată…

Potrivit unui studiu care a avut ca generic “Remitenţele lucrătorilor migranţi: oportunităţi de optimizare”, elaborat de Organizaţia Internaţională a Muncii şi Programul pentru Securitate Alimentară a UE, se arată că doar 1,5–4,8% din banii transferaţi de cetăţenii Moldovei care lucrează în străinătate sînt investiţi în afaceri. Peste 70% din remitenţe se cheltuiesc pentru necesităţi curente: achiziţionarea de electrocasnice, a îmbrăcămintei, achitarea serviciilor comunale, etc.

Transferurile băneşti ale moldovenilor care lucrează peste hotare au crescut de la 7,1% din PIB, în anul 1998, pînă la 27% din PIB, în 2004, şi, potrivit surselor oficiale, au constituit peste 700 milioane USD. Numărul migranţilor care intră în baza de calcul a remitenţelor se estimează la cca 570 mii persoane sau 39% din populaţia aptă de muncă din Moldova.

În baza opiniilor expuse de participanţii la dialogul social Guvern-sindicate-patronat, autorii studiului oferă mai multe recomandări pentru atragerea remitenţelor în investiţii prin: suplimentarea principalelor acte legislative privind migraţia cu prevederi care să definească principiile politicii de stat în domeniul remitenţelor; stabilirea sectoarelor prioritare ale economiei pentru investirea acestor resurse financiare, inclusiv construcţia spaţiilor locative; elaborarea sistemului naţional explicativ şi informativ privind posibilităţile de atragere a remitenţelor, îmbunătăţirea politicii fiscale şi a climatului de afaceri în ţară.

26 octombrie – 7 noiembrie 2005 6–19 decembrie 2005