Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 16–31 mai 2007

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #96 |

Sectorul real

Industria îşi continuă recesiuna…

În ianuarie-aprilie a.c., întreprinderile industriale din Moldova au fabricat producţie în valoare de peste 7,1 miliarde lei sau cu 6,4% mai puţin comparativ perioada similară a anului trecut. Industria îşi continuă recesiunea începută acum un an. Diminuarea volumului producţiei industriale în perioada respectivă a fost determinată de scăderea producţiei vinicole — de 3,2 ori, a băuturilor alcoolice distilate — de 2,5 ori, a produselor de tutun — cu cca 24%, a maşinilor şi echipamentelor — cu 9,6% etc. Cota producţiei vinicole în totalul industriei a înregistrat o scădere de peste 3 ori. Producţia fabricată la întreprinderile din industria alimentară şi a băuturilor în ansamblu s-a diminuat, pe parcursul lunilor ianuarie-aprilie anul curent, cu 24,1%.

În acelaşi timp, producţia agricolă, conform estimărilor preliminare, a înregistrat o creştere de 3,1%. “Ascensiunea” din acest sector a fost determinată de creşterea producţiei în sectorul zootehnic cu 3,1%. Pe de altă parte, consecinţele temperaturilor destul de înalte din luna mai, mai ales ca perioada caniculară urmează încă să vină, ar putea aduce agricultura la cea mai mică contribuţie din PIB din ultimii ani. Asta au confirmat-o chiar recent şi reprezentanţii MAIA. Din cauza secetei din 2003 agricultura a suferit un declin de 14%. Clima aridă de atunci a afectat în cea mai mare parte producţia de cereale, legume şi sfeclă de zahăr.

Sectorul extern

Exporturile de producţie vinicolă sînt printre cele mai scăzute din ultimii ani…

Totodată, în T1’2007 valoarea exporturilor de producţie agricolă a fost ceva mai mult de 14 milioane USD, sau de peste 5 ori mai puţin faţă de perioada similară a anului 2006. Bineînţeles că reducerea este explicată prin stoparea exportului de vinuri în Rusia şi blocarea temporară a livrărilor de vinuri în vrac de la începutul anului curent. În T1’07 au fost exportate cca 585 mii decalitri de vinuri îmbuteliate în valoare de 9 milioane USD, iar exporturile în vrac au fost de 183 mii decalitri sau în valoarea de 1,4 milioane USD. Volumul exportului de vinuri îmbuteliate a scăzut, în primul trimestru, de cca 9 ori în comparaţie cu perioada similară a anului 2006, iar livrările în vrac sau redus de cca 8 ori.

Agenţia Moldova-Vin a estimat că în acest an vinificatorii planifică producerea a 13 milioane decalitri de producţie vinicolă şi exporturi în valoare de 150 milioane USD. Moldova dispune de un potenţial viticol de peste 150 mii hectare şi produce anual, în medie, peste 600 mii tone de struguri, dintre care cca 400 mii tone de struguri sînt procesaţi în vinuri şi alte buturi alcoolice. Ponderea viticulturii în economia ţării este de cca 30%. din Mai mult ca atît, Republica Moldova este unica ţară în lume care exportă peste 90% din producţia vinicolă fabricată, fiind în acelaşi timp şi cea mai vulnerabilă la eventuale şocuri externe.

Sistemul bancar

BNM arată că capitalizarea băncilor e în continuă creştere…

Potrivita datelor BNM soldul depozitelor bancare s-a majorat de cca 38 ori, iar portofoliul de credite a crescut de cca 23 ori în perioada 1995–2007. În acest interval de timp depozitele în lei moldoveneşti au crescut de 24,3 ori, iar creditele acordate în monedă naţională — de 14,2 ori. Tendinţa de creştere a depozitelor bancare s-a accentuat în special în perioada anilor 2000–2007, cînd soldul total al depozitelor a sporit de la 2,04 miliarde lei pînă la 15,4 miliarde lei (1,24 miliarde USD) în aprilie 2007, înregistrând o creştere de 7,6 ori. Totodată, creditele în economie s-au majorat de 6,7 ori, de la 2,3 miliarde lei pînă la 15,27 miliarde lei.

Ponderea creditelor acordate pe termen mediu a crescut…

Potrivit estimărilor BNM, majorarea treptată a termenilor la depozite atrase în sectorul bancar a permis băncilor să acorde credite cu scadenţe mai mari comparativ cu anii precedenţi. Astfel în anul 2006 ponderea creditelor în lei moldoveneşti acordate pe termene de la şase pînă la 12 luni a constituit 25,5% din total, iar a celor pe termen de peste un an s-a majorat pînă la 56,6%, faţă de 40,8% şi 21,3%, respectiv în anul 2000. În aprilie 2007 volumul creditelor acordate în economie în lei şi valută străină s-a diminuat comparativ cu luna precedentă în pofida reducerii de către bănci a ratelor dobînzii, în timp ce soldul depozitelor a continuat să crească pe fondalul creşterii dobânzilor la depozite. Unele bănci comerciale chiar şi-au anunţat rate ale dobînzii la depozite între 16–18%.

Piaţa muncii

Cca 500 de companii au restanţe la salarii ce depăşesc 87 milioane lei…

Cel puţin 488 de unităţi economice aveau în aprilie a.c. restanţe salariale în sumă de 87,5 milioane lei (peste 7 milioane USD). Cele mai mari datorii la salarii se atestă în agricultură şi industria prelucrătoare. Astfel, cooperativa agricolă Tvardiţa are restanţe salariale de 4,14 milioane lei, Santek din Taraclia are datorii la plata muncii de aproape 1,3 milioane lei, Ciumai-Agro — 1,67 milioane lei, Moldsemporumb — 1,8 milioane lei, uzina Tracom — 690 mii lei. Pe parcursul anului trecut Inspecţia muncii a emis peste 2 000 de petiţii, dintre care cca 40% la sută s-au referit la diverse ilegalităţi la remunerarea muncii, inclusiv evaziuni fiscale.

Salarii doar prin carduri bancare…

În acest sens, guvernul cere ca toate structurile de stat să plătească salariile pe carduri bancare.

Aplicarea în masă a utilizării cardurilor bancare ar anihila evaziunile salariale, deci nu se va mai putea face o contabilitate dublă. Potrivit unor date neoficiale, între 40–70% din salarii sînt plătite în cu eschivări de la plata impozitelor. Cardurile sînt tot mai des utilizate de moldoveni, însă, în mare parte pentru a retrage numerarul şi într-o cotă foarte mică pentru a efectua plăţi fără numerar. Astfel, dacă valoarea operaţiunilor cu carduri emise în Moldova şi efectuate pe teritoriul ţării s-a ridicat la 1,6 miliarde lei în T1’07, doar 1,7% din total a reveni plăţilor fără numerar.

Potrivit statisticii BNM în ţară se află în circulaţie peste 615 mii carduri bancare (de debit, credit etc.), deci ar veni că peste 15% din populaţia ţării este în posesia unui card. Însă nu ştim pe cît de reprezentativă este această cifră, deoarece o singură persoană ar putea fi în posesia mai multor carduri. În plus, piaţa cardurilor bancare este localizată în proporţie de 80% în Chişinău. Pentru comparaţie, în România sînt în circulaţie peste 7 milioane de carduri bancare, deci cca 40% din populaţia ţării ar fi în posesia unui card. Dacă mergem mai departe, apoi în Ţările Baltice, în medie peste 70% din populaţie deţin carduri bancare.

1–15 mai 2007 16–30 iunie 2007