Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #47 |
Rata inflaţiei pentru luna februarie a.c. a constituit 2,1%. Cumulativ pentru primele două luni ale anului curent (ianuarie-februarie) s-a înregistrat o rată a inflaţiei de 3,2%. Potrivit datelor Departamentul de Statistică şi Sociologie în perioada de referinţă indicele preţului de consum (IPC) la produsele alimentare a crescut cu 2,8%, produsele nealimentare s-au scumpit cu 0,6%, iar tarifele la serviciile prestate populaţiei au crescut cu 2,4%.
Scumpirea carburanţilor. Mai mulţi experţi si oameni de afaceri împărtăşesc opinia că în următoarele două săptămîni nu este exclusă o creştere a preţurilor cu cca 5–10% la principalele produse petroliere: motorină şi benzină. Eventualele creşteri sînt motivate de aceştia ca o urmare a scumpirii petrolului pe piaţa mondială. Astfel, cotaţiile ţiţeiului la bursele internaţionale sînt evaluate în medie la cca 55 USD/baril. Analiştii străini afirmă că preţurile cresc ca urmare a condiţiilor climaterice nefavorabile din mai multe ţări europene, condiţii care au condiţionat sporirea cererii, dar şi pe fundalul unor speculaţii de bursă.
Reprezentanţi ai “Importcompetrol” din Republica Moldova susţin că majoritatea importatorilor de carburanţi îşi epuizează stocurile de benzină şi motorină ieftină şi realizează importuri deja la preţuri ridicate. În prezent, un litru de motorină este comercializat cu 6,85 lei/litru (0,54 USD), deşi preţul de cost a ajuns la 7,1 lei per litru (0,56 USD). Pierderile de la vînzarea motorinei sînt compensate cu venituri puţin mai mari de la vînzarea benzinei. Aceştia mai spun că actualmente preţul de import al motorinei este de 510–550 USD/tona, iar benzina, cu cifra octanică A 95, de exemplu, costă 475 USD.
Oficiali ai companiei Lukoil Moldova spun că majorarea preţului la carburanţi este prematură, însă în viitorul apropiat este inevitabilă. Dacă creşterea preţurilor la ţiţei va continua, respectiv vor creşte preţurile şi pe piaţa internă, însă, puţin mai tîrziu, după epuizarea stocurilor. Scumpirea carburanţilor va deveni în cele din urmă o sursă sigură care va alimenta inflaţia. Reflectat în multe dintre preţurile de consum, preţul carburanţilor reprezintă o ameninţare la fel de serioasă. Pentru bugetul de stat, un preţ mai mare al carburanţilor nu este neapărat o veste proastă, care la rîndul său va putea aduce încasări mai mari din accize.
Anul trecut scumpirea ţiţeiului a provocat o creştere a preţurilor la produsele petroliere în Republica Moldova de peste 30%. În prezent, în Moldova motorina este comercializată la staţiile PECO la un preţ de 6,75 — 6, 85 lei/litrul (0,54 USD), benzina A 98 — 7,75 lei (0,62 USD), A 95 — 7,55 lei (0,6 USD), A 92 — 7,25 lei (0,58 USD), A 76 — 6,9 lei (0,55 USD).
Potrivit Departamentului de Statistică şi Sociologie (DSS), salariul mediu pe economie a constituit în luna ianuarie cca 1146,3 lei (91 USD) şi a crescut ca valoare nominală cu 20% faţă de perioada similară a anului 2004, însă, în condiţiile unei inflaţii înalte, creşterea reală a fost de 7%. DSS a anunţat că în instituţiile bugetare salariul a fost de 870,4 lei, iar în sfera nebugetară — 1306,7 lei. Cele mai mari salarii le au angajaţii din instituţiile cu activităţi financiare, respectiv 3140 de lei, după care urmează salariaţii din companiile din industria energetică şi termică, gaze şi apă cu un salariu mediu de 1911 lei, transporturi şi comunicaţii — de 1807 lei.
Cel mai mic salariu îl au angajaţii din agricultură, al căror venit mediu a fost în ianuarie de 487 lei, ceea ce reprezintă 42,5% din salariul mediu pe economie, salariul mediu din sfera învăţămîntului a fost în medie de 790 lei, iar din cea a sănătăţii şi asistenţei sociale — de 903 lei. Potrivit Departamentului Statistică şi Sociologie, în trimestrul IV al anului 2004, în agricultură erau ocupate peste 505 mii persoane sau 38,6% din totalul populaţiei ocupate, iar în administraţia publică, învăţămînt, sănătate şi asistenţa socială — 19,5%.
Sistemul bancar din Republica Moldova a cunoscut evoluţii pozitive de dezvoltare în anul 2004. Capitalul de gradul I a înregistrat o creştere de 20,3% faţă de 19,7% în 2003 şi a atins la sfîrşitul anului 2004 nivelul de 2442 milioane lei.
Pentru consolidarea sistemului bancar la 30 iunie 2004 a intrat în vigoare o nouă cerinţă a BNM faţă de suma minimă al capitalului de gradul I. Astfel, acesta prevede un nivel de 40 milioane lei pentru băncile cu autorizaţie de categoria A, 80 milioane lei pentru cele ce deţin licenţa de tip B şi 120 milioane lei pentru instituţiile financiar-bancare cu tipul C de licenţă.
La situaţia din 31 decembrie 2004, activele totale din sectorul bancar constituiau 13 miliarde 313,2 milioane lei, în creştere cu 29,5% faţă de începutul anului 2004. Tendinţa de creştere a activelor consemnată pînă în prezent denotă dezvoltarea sistemului bancar şi atestă o creştere a acestora în continuare din contul afluxului economiilor în conturile de depozite şi obţinerea unor noi venituri.
Ascensiunea structurală a activelor a fost prezentă pe toate poziţiile: numerarul — cu 34%, pînă la 733,9 milioane lei, mijloacele datorate de bănci şi BNM — cu 45,6%, pînă la 3 206,1 milioane lei, hîrtiile de valoare — cu 34,5%, pînă la 969,2 milioane lei, portofoliul total al creditelor nete — cu 25,3%, pînă la 7241,2 milioane lei. Ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor la situaţia din 31 decembrie 2004 a constituit 6,8%, majorîndu-se cu 0,4% faţă de 31 decembrie 2003.
Oficialii băncii centrale susţin că veniturile în sistemul bancar sînt stabile, fapt ce reflectă eficienţa activităţii generale a acestuia. În anul 2004 venitul net pe sistem a constituit 430,7 milioane lei, cu 7,8% mai mult în comparaţie cu 2003. Rentabilitatea activelor şi cea a capitalului acţionar pentru anul 2004 a constituit 3,8% şi respectiv 18,1%. În comparaţie cu finele anului 2003 totuşi aceşti indicatori s-au diminuat cu 0,6% şi respectiv cu 1,6 %, în special, din cauza creşterii mai rapide a activelor şi capitalului acţionar comparativ cu sporirea venitului.
Lichiditatea se menţine la un nivel înalt, reflectînd capacitatea băncilor de a-şi onora atît obligaţiunile curente, cît şi cele pe termen lung. Evoluţia depozitelor atestă în continuare credibilitatea sistemului bancar. Pe parcursul anului 2004 depozitele persoanelor fizice au sporit cu 44,4%, pînă la 4 857,3 milioane lei, iar cele ale persoanelor juridice — cu 30,1%, pînă la 462,4 milioane lei.
Potrivit datelor Departamentului Statistică şi Sociologie (DSS), cca 40% din exporturile Republicii Moldova în ţările Uniunii Europene în anul 2004 a constituit-o producţia în lohn (producerea cu materia primă a clientului) fabricată la întreprinderile din industria uşoară.
Moldova a exportat în ţările UE materiale textile şi articole din acestea în valoare de 115,4 milioane USD, ceea ce reprezintă 38,8% din totalul livrărilor pe această piaţă. În general, au fost exportate articole şi accesorii de îmbrăcăminte în baza unor contracte de producere în lohn încheiate de întreprinderile moldoveneşti cu parteneri din Europa Occidentală.
Producerea în lohn în ultimii ani s-a extins considerabil şi ca urmare au crescut importurile şi exporturile. Mai multe întreprinderi din industria uşoară produc mărfuri pentru companii din Italia, Germania şi alte ţări din materia primă pe care le-o oferă clienţii. Printre acestea se numără întreprinderi precum SA “Ionel”, SA “Artima”, SA “Zorile”, “Fabrica de piele”.
Exportul de piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea din Moldova pe piaţa UE a atins o valoare de 63,7 milioane USD, ceea ce reprezintă 21,4% din totalul exporturilor. Republica Moldova a mai exportat în ţările UE în 2004 produse vegetale în valoare de 29,9 milioane USD, produse alimentare, băuturi alcoolice şi nealcoolice şi tutun — 25,5 milioane USD, metale comune şi articole din acestea -11,7 milioane USD.
În anul 2004 exporturile moldoveneşti pe piaţa Uniunii Europene au crescut cu 40,8%, pînă la 297,1 milioane USD, în timp ce importurile s-au majorat cu 15,3%, pînă la 582,7 milioane USD. Moldova a importat în anul trecut din ţările UE în special maşini şi aparate, echipamente electrice în valoare de 131,6 milioane USD, materiale textile şi articole din acestea — 84,7 milioane USD, produse chimice — 60 milioane USD, mijloace şi materiale de transport — 40,3 milioane USD.
Potrivit datelor Comitetului de Statistică al CSI, Republica Moldova se situează pe penultimul loc între statele CSI potrivit creşterii investiţiilor în capital fix (ICF). Cu o creştere a ICF de 8% în 2004, Republica Moldova devansează doar Kîrgîzstanul care a înregistrat o creştere a investiţiilor în capital fix de 3%.
Cele mai înalte ritmuri de creştere ale investiţiilor în capital fix au fost consemnate în Azerbaidjan — cu 36%, Ucraina — 37%, Georgia — 24%, Belarus — 20%, Armenia — 17%, Kazahstan şi Rusia — 11%. Comitetul de statistică al CSI mai informează că în 2004 în toate ţările CSI au fost înregistrate creşteri ale investiţiilor în capital fix, iar media acestui indicator a constituit 14%.
Investiţiile în capital fix pentru 2004 au constituit în Republica Moldova cca 1470 lei (118 USD) pe cap de locuitor, dintre care 20% reprezintă capital străin. Totodată, în anul 2004 investiţiile în capital fix au constituit 5270 milioane lei. Ministerul Economiei prognozează pentru anul 2005 o creştere a investiţiilor în capitalul fix de 11%, iar în 2006 — de 9%.

*ICF — investiţii în capital fix
Sursa: Departamentul de Statistică şi Sociologie
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 |