Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Preţurile şi inflaţia

Preţurile la carburanţi au explodat din nou…

Staţiile PECO din Republica Moldova au operat, săptămîna trecută, cea mai importantă scumpire a benzinei şi motorinei din acest an. Preţurile la benzină au crescut cu circa 16%, iar la motorină — cu peste 6%. Preţurile la carburanţi au crescut semnificativ, în ciuda faptului că în ajun, la 5 septembrie, premierul Vasile Tarlev a participat la o şedinţă cu importatorii de produse petroliere în cadrul căreia a s-a pronunţat pentru reexaminarea Regulamentului de funcţionare a pieţei petroliere în scopul simplificării acestuia şi stabilirea unor reguli clare în domeniu. Şeful cabinetului de miniştri a optat ca toate taxele aplicate la comercializarea produselor petroliere în staţiile PECO să fie reduse la maxim posibil şi comasate în vederea facilitării procedurii de administrare a acestora.

…factor ce ar putea duce la creşterea inflaţiei

Importatorii de produse petroliere au motivat scumpirea prin creşterea preţurilor la bursele internaţionale. Aceştia nu exclud cît de curînd o nouă majorare a preţurilor la combustibili. Este cert că felul în care va fluctua cotaţia internaţională la petrol ar reprezenta o îngrijorare pentru rata inflaţiei din Moldova, avînd în vedere că benzina şi motorina influenţează aproape toate preţurile care intră în calculul acestei rate şi respectiv a costurilor producţiei finite, care pînă la urmă îl vor afecta şi pe consumatorul de rînd.

…cu toate că în august aceasta a înregistrat o valoare de doar 0,2%

În acelaşi timp, potrivit datelor BNS, rata inflaţiei pentru luna august a fost de 0,2%. Cumulativ, pentru cele opt luni ale anului curent s-a înregistrat o inflaţie de 3,7%. Indicele preţului de consum (IPC) la produsele alimentare a scăzut cu 0,6%, cel pentru produsele nealimentare a crescut cu 1,3%, iar tarifele la serviciile prestate populaţiei s-au majorat cu 0,3%.

Finanţe publice

Guvernul prognozează pentru 2006 o creştere de 6,5%

Recent, Ministerul Finanţelor a prezentat prima versiune a proiectului Legii Bugetului pentru anul viitor. Astfel, la capitolul venituri sînt prevăzute cca 9,68 miliarde lei (cca 770 milioane USD), iar la cheltuieli de cca 9,78 miliarde lei (cca 778 milioane USD). MF a făcut aceste calcule avînd în vedere că în 2006 produsul intern brut (PIB) va creşte cu 6,5% faţă de cel şi o rată a inflaţiei de 10%.

La prezentarea proiectului de buget pentru 2006 şeful cabinetului de miniştri a declarat că pentru anul viitor este necesară optimizarea politicii fiscale, inclusiv prin aplicarea impozitului unic în agricultură pe întreg teritoriul ţării. În acelaşi timp se propune scutirea de plata impozitului pe venit a producătorilor agricoli pe un termen de pînă la 5 ani, crearea fondurilor de subvenţionare a ramurii zooveterinare şi a celei de producere a zahărului. Proiectul bugetului pentru anul 2006, însoţit şi de o serie de materiale adiţionale, a fost plasat pentru discuţii şi formularea propunerilor pe pagina oficială.

Sistemul financiar-bancar

Aprecierea leului a dus la diminuarea datoriei externe…

Datoria externă publică şi garantată de stat s-a redus în luna iulie cu 15,7 milioane USD ca urmare a aprecierii dolarului faţă de alte valute cît şi a aprecierii leului faţă de dolar, diferenţa de curs a atins, spre exemplu, 4,78 milioane USD. Datoriile în dolari SUA au o pondere importantă în structura datoriei publice externe.

…totodată însă vor avea de suferit exportatorii

Fireşte că, pe de o parte, aceasta nu este tocmai o veste proastă, compoziţia datoriei externe a Moldovei — preponderent denominată în dolari — ar constitui un avantaj în rambursarea acesteia la un curs extrem de favorabil. Pe de altă parte, ca urmare a aprecierii leului faţă de dolar vor avea de suferit exportatorii care vor încasa venituri mai mici din export, în acelaşi timp vor creşte importurile ceea ce va agrava deficitul comercial, deficit care şi în actuala conjunctură de piaţă este extrem de mare. Riscurile într-o atare direcţie sînt imense şi deosebit de palpabile.

Statistica Băncii Naţionale arată că stocul datoriei externe private negarantate de stat, în luna iulie a constituit 479,4 milioane USD, faţă de 480,3 milioane USD în iunie. Cheltuielile de la bugetul de stat în prima jumătate a anului 2005 pentru plata serviciului datoriei externe au fost de cca 121 milioane de lei (21 milioane USD). Din acestea 10,8 milioane USD reprezintă rambursări directe a datoriilor Guvernului faţă de creditorii străini, iar 10,2 milioane USD plata dobînzii la împrumuturile externe.

Comerţ exterior

În ianuarie-iulie 2005 deficitul comercial a ajuns la cca 600 milioane USD…

Deficitul comercial al Republicii Moldova, după şapte luni a.c., a înregistrat o valoare de cca 600 milioane USD, fiind în creştere cu peste 220 milioane USD sau de 1,6 ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

…determinat în mare parte printr-o slabă capacitate de competiţie în exterior a ţării

Deficitul comercial a depăşit şi volumul exporturilor din Republica Moldova, realizate în perioada ianuarie-iulie 2005, exporturi ce sunt estimate la cca 595 milioane USD. Este o situaţie de departe ciudată atunci cînd deficitul este mai mare decît exporturile, situaţie cu care probabil se confruntă puţine state. Aceasta ne vorbeşte despre o piaţă internă încă neeficientă şi slaba capacitate de competiţie în exterior a ţării în ansamblu.

…pe fundalul unor importuri masive

În primele şapte luni, exporturile moldoveneşti au crescut cu doar 10% în timp ce importurile au avansat cu cca 30%, cifrîndu-se la cca 1,2 miliarde USD. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a coborât deja sub pragul de 50% şi s-a situat în ianuarie-iulie 2005 la nivelul de 49,8%, faţă de 58,8% în aceeaşi perioadă a anului trecut. Importurile din Europa Centrală şi de Est au crescut cel mai mult, cu peste 39%, din UE — cu 30,2%, iar din CSI — cu 20,2%.

Piaţa muncii

Aproape jumătate din populaţia economic activă prestează munci agricole…

Cel mai mare număr din populaţia Moldovei economic activă este angajată în agricultură. În primele sase luni ale anului curent cca 43% din 1,4 milioane de cetăţeni ocupaţi în economia naţională au activat în sectorul agrar. Datele Biroului Naţional de Statistică mai arată ca 12% din populaţie lucrau în industrie, 11,8% — în comerţ, iar 12,5% — în medicina si sistemul educaţional.

…iar cea mai înaltă rată de ocupare se atestă în rîndul persoanelor cu studii medii speciale

Aproape jumătate din cei angajaţi (48%) activează în cadrul întreprinderilor private, iar cca 24% din cetăţeni sînt antrenaţi în sectorul public. Cea mai înaltă rată de ocupare se atestă în rîndul persoanelor cu studii medii speciale — 48%, iar cei cu studii superioare — 16,1%. Totodată, la începutul lunii iulie erau înregistraţi oficial 96 mii de şomeri, cu 8,7% mai puţini faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar rata şomajului fiind de 6,6%. Cca 56% din şomeri sînt bărbaţi. Perioada medie de aflare în şomaj este de 25 de luni.

Moldova în lume

Moldova pierde poziţii după indicele dezvoltării umane (IDU)

Potrivit Raportului Dezvoltării Umană al ONU pentru 2005, Republica Moldova se situează pe locul 115 după indicele dezvoltării umane (IDU) coborînd cu două poziţii faţă de anul trecut.Diminuarea ratingului Moldovei s-a produs, în mare parte, de reducerea veniturilor pe cap de locuitor în raport cu capacitatea de cumpărare în timp ce celelalte dimensiuni principale al IDU, cum sînt speranţa de viaţă şi educaţia au rămas au rămas la acelaşi nivel. Moldova se află pe locul 143 din 177 de ţări în ceea ce priveşte venitul pe cap de locuitor.

Moldova este devansată de Mongolia dar este plasată înaintea Hondurasului. În comparaţie cu alte ţări membre ale CSI ţara noastră se află pe penultimul loc situîndu-se înaintea Tadjikistanului, stat aflat pe locul 122 din numărul total de 177. Ţările-membre CSI şi cele din Africa de Sud au degradat cel mai mult în dezvoltarea umană. În particular, Raportul 2005 constată că Federaţia Rusă a pierdut la dezvoltarea umană 15 poziţii, Ucraina a coborât cu 17 poziţii, iar Tadjikistanul cu 21. România a avansat cu cinci trepte, situîndu-se pe poziţia 64.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet