Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Preţurile şi inflaţia

Inflaţia ar putea să se încadreze între 8–10% sau puţin peste…

Potrivit datelor statistice preliminare, rata inflaţiei pentru luna septembrie a fost de 1,2%. Cumulativ, pentru cele nouă luni ale anului curent s-a înregistrat o inflaţie de 4,9%. Indicele preţului de consum (IPC) la produsele alimentare a scăzut cu 0,3%, cel pentru produsele nealimentare a crescut cu 2,8%, iar tarifele la serviciile prestate populaţiei au crescut cu 0,7%.

Avînd în vedere ţinta guvernamentală privind inflaţia anuală, credem că la sfîrşitul anului acesta ea ar putea să se încadreze între 8–10% sau puţin peste, comparativ cu nivelul consemnat la finele anului trecut de 12,5%. În intervalul august 2004 — august 2005, preţurile de consum au crescut cu cca 12%, iar în mare parte majorarea a fost generată de creşterea preţurilor administrate şi a preţului petrolului pe piaţa internaţională.

BNM a adoptat, în luna iunie a.c., un indicator sintetic al inflaţiei — inflaţia de bază — care stă la baza elaborării politicilor monetar-valutare, a prognozelor macroeconomice şi să reducă nivelul de creştere a preţurilor.

Sistemul financiar-bancar

Oficialii susţin că sectorul bancar are nevoie de reforme revoluţionare…

“Sistemul bancar moldovenesc trebuie să se reformeze cît mai urgent în conformitate cu legile economiei de piaţă, iar bancherii trebuie să facă aceste reforme în mod revoluţionar, astfel ca dobînzile să fie reduse pînă la 15% în lei, iar în valută de pînă la 9%”, a declarat premierul Tarlev la închiderea forumului oamenilor de afaceri “Climatul investiţional în Republica Moldova”^[1]. Potrivit datelor BNM, rata medie a dobînzii la creditele bancare în august a fost de 18,7%, iar la cele în valută străină de 10,7%. De la începutul anului dobînzile la creditele în monedă naţională au scăzut cu cca 2 p.p., iar la cele în valută cu cca 1%.

Pe de altă parte, Mike Davey, directorul regional al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a spus că sistemul bancar autohton este închis şi rigid si că se simte lipsa pe piaţă a unor bănci internaţionale sau regionale cu renume. “BNM argumentează că sectorul bancar este deschis investiţiilor străine şi că 52% din proprietăţi revin unor firme străine, însă acestea sînt înregistrate în zone off-shore”, a spus oficialul BERD. “Republica Moldova este una din puţinele ţări din Europa în care nu se simte prezenţa unor bănci străine serioase. În afară de BERD şi Fondul Western NIS Enterprise, în Moldova nu sînt alte instituţii financiare serioase”, a estimat Mike Davey.

Piaţa muncii

Guvernul promite să majoreze salariile…

Operînd unele modificări şi completări la proiectul de lege privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar, Guvernul preconizează dublarea salariului minim începînd cu 1 decembrie, de la 200 lei (15,8 USD) pînă la 400 lei (31,8 USD). În plus, acest proiect de lege mai prevede şi majorarea salariului mediu în sectorul bugetar pentru anul viitor cu cca 33%. Astfel, salariul profesorilor va creşte cu aproape 40%, al angajaţilor din sistemul de ocrotire a sănătăţii — cu 25%, al lucrătorilor din asistenţă socială — cu 33%, iar al celor din agricultură — cu 50%.

Costul acestui proiect este estimat la cca 4,3 miliarde lei (341,43 milioane USD). Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, salariul mediu a unui angajat din sfera bugetară constituie 981 lei (77,9 USD), iar a unui angajat din sectorul real — 1520 lei (120,7 USD). Cel mai mic salariu mediu lunar în perioada ianuarie-august l-au avut lucrătorii din agricultură, de 583 lei (46,3 USD). Salariul mediu în învăţământ a constituit 875 lei (69,5 USD), în sănătate şi asistenţă socială — 986 lei (78,3 USD). Cel mai mare salariu mediu a fost înregistrat în sectorul financiar-bancar, de 3430 lei (272,3 USD).

Comerţ extern

Rusia stopează importul de vinuri moldoveneşti…

Republica Moldova încă nu a reuşit deblocarea exporturilor de produse de origine vegetală şi animalieră spre Rusia. Mai mult ca atît, serviciul vamal al Federaţiei Ruse a încetat să mai elibereze timbre de acciz pentru vinurile moldoveneşti. În aceste condiţii exporturile ar putea scădea drastic, în comparaţie cu anul trecut, şi, respectiv prezenţa vinurilor moldoveneşti pe piaţa rusă se va reduce esenţial, fapt ce a fost confirmat şi de presa rusă.

Cca 80% din exporturile moldoveneşti de vinuri sînt orientate spre piaţa rusă. Federaţia Rusă importă din Moldova un sortiment de peste 2500 de vinuri, iar 60% din vinurile consumate în Rusia în anul 2004 au fost de provenienţă moldovenească. Anual, Moldova exportă vinuri şi divinuri în FR în sumă de peste 250 milioane USD.

…iar deficitul comercial este în continuă creştere

Deficitul comercial este în creştere liberă, iar exportatorii o duc din ce în ce mai prost. Situaţia durează de cîteva luni bune şi nici nu se întrezăresc semne de îmbunătăţire. Datele furnizate recent de către Biroul Naţional de Statistică arată că, pentru primele opt luni, deficitul comercial este cu cca 40% mai mare decît valoarea din aceeaşi perioadă a anului trecut.

Spre exemplu, în cele opt lumi ale a.c. deficitul comercial a înregistrat o valoare de 705,2 milioane USD, în condiţiile în care importurile au crescut cu 30,8%, mult mai rapid decît exporturile, respectiv, 11%. Mai mulţi economişti apreciază că în cazul în care această tendinţă se va menţine pînă la sfîrşitul anului deficitul balanţei comerciale s-ar putea uşor situa la 1,1 miliarde USD.

Mediul de afaceri

Impozitul corporativ din Moldova este unul dintre cele mai scăzute din regiune…

Mai mulţi investitori străini, care şi-au împărtăşit experienţa în cadrul forumului de la Chişinău — “Moldova expusă business-ului internaţional” au menţionat că RM are mari oportunităţi de investiţionale, dar că investitorii continuă să întîmpine unele bariere în derularea afacerilor cum ar fi fiscalitatea, ambiguitatea cadrului legislativ etc.

Noi, însă, nu credem că povara fiscală ar fi mare pentru investitori, impozitul de 18% este unul dintre cele mai scăzut din regiune. Nu este vorba de presiuni fiscale exagerate, ci mai degrabă de presiuni instituţionale. În Moldova nu se simte un deficit de legi, ba chiar mai mult putem vorbi despre o inflaţie legislativă, ci de un deficit de interpretare corectă a acestora în sistemul de justiţie, care de multe ori este caracterizat ca fiind corupt şi birocrat, precum şi de un deficit cronic de executare a deciziilor judecătoreşti.

Spre exemplu, Rapoartele Băncii Mondiale arată că aproape 80% din întreprinderile chestionate din Moldova califică sistemul judiciar ca fiind “injust, costisitor, corupt şi incapabil de a impune respectarea legii”. In alta ordine de idei, mai mulţi investitori consideră că justiţia din Moldova este nesigură pentru ei, dat fiind faptul că instanţele de judecată protejează doar instituţiile statale şi statul.

Guvernul ar trebui să înceteze se recurgă la concesii şi vacanţe fiscale…

Pe de altă parte, credem că Guvernul ar trebui să înceteze să mai recurgă la concesii şi vacanţe fiscale reeşalonări sau îngheţări de datorii pentru agenţii economici. Fiindcă eliminarea firmelor cu arierate va creşte creditarea şi, respectiv, vor creşte şi investiţiile. Închiderea societăţilor neperformante ar putea crea un “cerc virtuos”, în care dezvoltarea rapidă a economiei va impulsiona intermedierea financiară în sectorul real.

În plus, specialiştii spun ca eliminarea firmelor cu arierate va spori concurenţa din sectorul real şi, totodată, va îmbunătăţi performanţele financiare ale firmelor viabile. Astfel, băncile vor putea reduce marjele de risc şi vor diminua dobînzile. La rîndul lor, agenţii economici vor avea acces la credite mai ieftine, credite atît de necesare pentru investiţii în procesul de producţie

Sistemul de asigurări pentru business este slab dezvoltat…

Trebuie să recunoaştem că sistemul de asigurări pentru business este slab dezvoltat, chiar dacă pe piaţa activează un număr suficient de companii de asigurări, doar cîteva din ele prestează spectrul larg de servicii, iar pe lîngă toate şi costurile acestora sînt foarte mari. În plus, acestea nu prea sînt interesate în asigurarea anumitor riscuri, mai ales în agricultură.

Perfectarea actelor se face cu o operativitate redusă…

Operativitatea redusă a procedurilor de perfectare a actelor în vamă necesare pentru operaţiunile de export-import, dotarea şi pregătirea insuficientă vameşilor şi nu în ultimul rînd ponderea mare a mărfurilor importate fără perceperea tuturor taxelor legale sau ceea ce numim noi contrabandă, ar fi nişte impedimente în calea investitorilor străini. Spre exemplu, pentru perfectarea actelor la importul producţiei în Occident este nevoie de numai 3 zile, iar pentru export de doar 2. În schimb la noi sînt necesare zile întregi, sau chiar săptămîni.

Multe mărfuri intră în ţară ilegal, cu preţ mic, însă cu o calitate redusă ceea ce creează producătorilor locali o concurenţă neloială. Trebuie asigurate principiile de concurenţă reală, or în Moldova antreprenoriatul liber este limitat doar cu comerţul pe trotuar sau la tarabă. În plus, problema spaţiului de frontieră necontrolat (Transnistria). Potrivit unor surse neoficiale, volumul investiţiilor străine alocate Moldovei în ultimii cîţiva ani se estimează a fi mai mic decît valoarea traficului internaţional cu droguri sau a mărfurilor de contrabandă care ne penetrează ţara.

Birocraţia şi salariile mici îngreunează implementarea reformelor…

Elementele birocratice şi salariile mici ale funcţionarilor implicaţi în procesul de reglementare legislativă ar fi o cauză ce îngreunează implementarea reformei regulatorii, sau a Legii “Ghilotinei”. Anterior, o sursă de venit extrabugetar pentru majoritatea autorităţilor publice cu funcţii de reglementare era prestarea unor servicii cu plată (taxe de reglementare, plăţi pentru expertiză, instrucţiuni, eliberarea de certificate), iar implementarea “ghilotinei” sau reformei regulatorii limitează sursele respective şi posibilităţile funcţionarilor de a obţine venituri suplimentare. Această situaţie creează motive clare de tărăgănare a acesteia de către cei implicaţi.

Moldova în lume

Moldova are deficienţe la capitol de competitivitate economică…

Banca Mondială a aprobat finanţarea proiectului “Ameliorarea Competitivităţii în Republica Moldova”, proiect ce a fost elaborat la iniţiativa Guvernului de la Chişinău în baza Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS). Valoarea finanţării va constitui 9,8 milioane USD, dintre care jumătate va fi acordată sub formă de credit preferenţial la condiţii IDA (International Development Agency), iar cealaltă parte sub formă de grant.

Proiectul are drept scop mărirea competitivităţii întreprinderilor prin îmbunătăţirea mediului de afaceri; modernizarea Sistemului de Metrologie, Standardizare, Testare şi Calitate (MSTQ); dezvoltarea mecanismelor de asigurare a calităţii şi de control la nivel de întreprindere; facilitarea accesului la finanţare. Proiectul urmează să contribuie la crearea unui mediu de piaţă competitiv cu scopul de a menţine stabilitatea macroeconomică, creşterea economică şi crearea locurilor de muncă, precum şi creşterea competitivităţii înteprinderilor naţionale pe plan local şi internaţional.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet