Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #118 |
Preţurile de consum s-au majorat în luna aprilie 2008 faţă de luna martie 2008 cu 1,6%, iar de la începutul anului cu 5,8%. Rata anuală a inflaţiei a atins nivelul de 16,2%, nivel cu mult peste prognozele oficiale pentru acest an. Ca răspuns la acestea, Banca Naţională a decis majorarea cu 1,5 p.p. a ratei dobînzii de bază aplicate la principalele operaţiuni de politică monetară, restricţionînd astfel masa monetară. Totodată, a fost adoptată decizia de a majora gradual cu 6 p.p. norma rezervelor minime obligatorii constituite, atît din mijloacele atrase de către bănci în lei moldoveneşti şi valută neconvertibilă, cît şi din mijloacele atrase în valută liber convertibilă.
Sporirea accentuată a preţurilor de consum a fost cauzată, în principal, de efectele secundare ale condiţiilor climaterice nefavorabile din anul 2007, evoluţia preţurilor la alimente de pe pieţele internaţionale care au condus la diminuarea ofertei şi, ca rezultat, la majorarea preţurilor la produse alimentare. Un alt factor care poate fi atribuit acestor majorări este creşterea tarifelor la resursele energetice, care în luna aprilie curent a influenţat esenţial majorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor la transportarea pasagerilor, serviciilor de turism şi excursii. În acelaşi timp, asupra evoluţiei preţurilor au influenţat persistenţa lichidităţilor excesive pe piaţa financiară internă, nivelul ridicat al inflaţiei în regiune, precum şi aşteptările inflaţioniste pronunţate ale populaţiei şi agenţilor economici. O veste proastă şi una şi mai proastă: actualul val de scumpiri la alimente va fi urmat de un altul, pînă în luna decembrie. Asta, aparent paradoxal, într-un an agricol care se arată mult mai bun decît precedentul.
În primele patru luni ale acestui an sectorul industrial a înregistrat o creştere de 7,2%, fapt care va propulsa şi creşterea economică. Majorarea producţiei în ansamblu a fost motivată, în special, de creşterea producţiei în întreprinderile din industria alimentară şi a băuturilor — cu 14% şi din sectorul energetic — 9,2%. Creşteri substanţiale s-au înregistrat la întreprinderile cu următoarele activităţi principale: fabricarea vinului — de 1,8 ori; fabricarea băuturilor alcoolice distilate — de 1,8 ori; aprovizionarea cu aburi şi apă caldă — cu 15,4%; producţia şi distribuţia energiei electrice — cu 6%; fabricarea încălţămintei — cu 15%; fabricarea pîinii şi a produselor de patiserie proaspete — cu 13,9% ; producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne — cu 15,8%; fabricarea produselor lactate — cu 9,2%; fabricarea de cacao, ciocolată şi produse zaharoase de cofetărie — cu 14,4%; producţia de mobilier — cu 19,5% (deţinînd ponderea de 1,4% a motivat creşterea cu 0,3%) etc. Totuşi, în pofida faptului că chiar şi după opt ani şi jumătate de creştere economică neîntreruptă şi aparent consistentă, potrivit mai multor sondaje cca 70% dintre moldoveni nu trăiesc mai bine şi nici nu simt în buzunare urmările PIB-ului mai dolofan cu care se laudă autorităţile.
Pentru angajaţii din sfera bugetară salariul mediu a constituit 1816 lei (114 euro), în sectorul real al economiei — 2601 lei (163 euro). Salariul real s-a majorat cu 11%, faţă de creşterea cu 10% în ianuarie — aprilie 2007. Remunerarea medie a unui salariat în luna aprilie 2008 a fost de 2462 lei (154 euro), cu 27% mai mult faţă de aprilie 2007. În sfera bugetară salariul mediu a constituit 1874 lei (117 euro), iar în sectorul real — 2771 lei (173 euro). Salariul mediu pe economie în luna aprilie s-a majorat cu 91 lei faţă de luna precedentă. Statistica mai arată că în luna aprilie cel mai mare salariu mediu, de 5 870 lei, l-au avut, tradiţional, angajaţii din sfera financiară, acest nivel fiind în creştere cu peste 800 lei faţă de luna anterioară, iar pe locul doi după nivelul de remunerare medie a muncii s-au plasat angajaţii de la întreprinderile electrotermice, gaze şi apă, cu 4 480 lei, mai mare cu 440 de lei. În schimb, salariile în sectorul agricol s-au redus cu 90 lei, pînă la nivelul de 1 140 lei, cele din învăţămînt s-au redus cu 41 lei, pînă la 1592 lei, iar remunerarea medie în sănătate a fost în aprilie de 2 136 lei.
Guvernul de la Chişinău intenţionează să restructureze bugetul asigurărilor sociale de stat şi să introducă sistemul de pensii cu trei piloni, similar celor din România, Polonia şi Bulgaria. În prezent, în Moldova activează un sistem public de pensii (Pilon I), iar Legea privind fondurile private de pensii, elaborată în anul 1999, nu a contribuit nici la introducerea unui sistem de pensii cu 3 piloni şi nici la majorarea consistentă a mărimii acestora, actualmente acestea fiind cele mai mici din Europa de Sud-Est şi chiar din CSI. Deşi sînt indexate anual cu 15–20%, pensia minimă este de doar 406 lei (25 euro), iar mărimea medie este de 564 lei (35 euro), ceea ce constituie doar 27–28% din bugetul minim de consum.
La începutul anului 2008 în Moldova au fost înregistraţi 624,3 mii de beneficiari ai fondului public de pensii, iar numărul pensionarilor creşte în medie cu 2%. Vîrsta de pensionare este de 62 de ani pentru bărbaţi şi 57 de ani, pentru femei. Valoarea totala a fondului de pensii pentru anul 2008 este stabilită la nivelul 278,4 milioane euro, în creştere cu 23% faţă de anul 2007. Mai mulţi experţi apreciază că introducerea sistemului de pensii bazat pe cele 3 piloane va diminua presiunea asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, va stimula creşterea economică prin investirea sumelor acumulate în economie, cît şi crearea de noi locuri de muncă şi reducerea şomajului.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 |