Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Sectorul real

Scăderea ritmului din industrie se transformă deja în tendinţă…

Potrivit datelor statistice, industria moldovenească a înregistrat în T1’2006 cel mai scăzut rit de creştere din ultimii cinci ani, respectiv 99,7% faţă de perioada similară a anului 2005. Producţia industrială a constituit cca 5 miliarde lei (380 milioane USD). În ianuarie-martie 2005 creşterea a fost de 3,2%, în T1’2004 — 16,7%, iar în perioada respectivă a lui 2003 — 12,8%. După o creştere anemică de 1,3% în primele două luni ale acestui an producţia industrială a scăzut cu 3,4% în luna martie. Se confirmă de fapt cele mai pesimiste previziuni: scăderea ritmului din industrie se transformă deja în tendinţă. Este un proces, care pe fondul altor riscuri, ar putea ameninţa pe termen mediu creşterea economică.

Printr-o perioadă grea trece industria prelucrătoare, inclusiv ca urmare a interdicţiilor aplicate de Federaţia Rusă la importul vinurilor moldoveneşti. Fabricarea vinurilor s-a redus în primul trimestru cu 7% faţă de ianuarie-martie 2005. Un început de an dezolant l-a avut industria prelucrătoare, care în primele trei luni a înregistrat o diminuare a producţiei de 3%. În T1’2006 industria prelucrătoare a avut o pondere de în totalul producţiei industriale de 61%. Statistica mai arată că declinul din industria prelucrătoare a generat o scădere a indicelui general de producţie în industrie de respectiv 2,3 p.p., inclusiv 1,3% vinificaţia, 1% fabricarea articolelor de tutun, iar 0,2% fabricarea berii.

Finanţe publice

Bugetul ar putea rata venituri de cca 600 milioane lei ca urmare a crizei vinurilor…

Potrivit declaraţiilor ministrului finanţelor, bugetul de stat ar putea rata venituri de cca 600 milioane lei (46 milioane USD) dacă interdicţiile Rusiei asupra producţiei vinicole din Republica Moldova nu vor fi ridicate în următoarele 2–3 luni. Cu toate acestea impactul ar putea fi şi mai mare pentru că industria vinicolă este legată strîns de alte ramuri cum ar fi fabricarea sticlei, producţia de carton, etc. conform datelor Agenţiei agroindustriale Moldova-vin, fabricile de vinuri lucrează la o capacitate de 25%, capacitate pentru a acoperi exporturile pe alte pieţe de desfacere decît cea rusească. Mai mult de 80% din vinurile moldoveneşti sînt exportate pe piaţa rusă, exportul anual fiind evaluat la cca 300 milioane USD. În ianuarie-februarie 2006, pe fondul unor incertitudini legate de livrările în Rusia, exporturile de vinuri în expresie valorică s-au redus cu 6%.

…iar creşterea preţului la gaze ar putea duce la creşterea deficitului bugetar şi a inflaţiei…

Totodată, potrivit experţilor de la Banca Mondială, deficitul bugetar al Moldovei ar putea creşte cu încă 0,5–1% din PIB (200–300 milioane lei) dacă gazul natural importat din Federaţia Rusă se va scumpi pînă la 160 USD pentru mia de m3 în a doua jumătate a anului. Guvernul prognozează pentru anul 2006 un deficit bugetar de 0,8% din PIB. Republica Moldova este foarte vulnerabilă în faţa creşterii preţurilor la gaze, iar o tendinţă ascendentă a acestor preţuri ar putea deveni o realitate în anii următori. Cca 2/3 din consumul de agenţi energetici în Moldova e pe seama gazului natural şi doar 10% revine energiei electrice. Preţurile mari vor exercita, de asemenea, o presiune suplimentară asupra deficitului de cont curent şi asupra inflaţiei.

Sectorul financiar-bancar

BNM a pus în aplicare un nou sistem automatizat de plăţi interbancare…

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a pus în aplicare sistemul automatizat de plăţi interbancare (SAPI), care reprezintă un sistem prin intermediul căruia vor fi efectuate plăţile în sectorul bancar în lei moldoveneşti pe teritoriul Republicii Moldova. SAPI este format dintr-un sistem de decontare pe bază brută în timp real (DBTR), destinat prelucrării plăţilor urgente şi de mare valoare şi din sistemul de compensare cu decontare pe bază netă (CDN), sistem destinat prelucrării plăţilor de mică valoare.

Regulamentul cu privire la sistemul automatizat de plăţi interbancare prevede tarifele care vor fi percepute de către Banca Naţională pentru plăţile procesate în SAPI şi programul zilei operaţionale a SAPI. Astfel, pentru un document de plată procesat în sistemul DBTR va fi perceput un comision de 2,5 lei, iar pentru un document de plată procesat în sistemul CDN va fi perceput un comision de 1,25 lei. Exepţie se va face doar pentru documentele de plată aferente transferurilor bugetare în valoare mai mică de 1000 de lei, procesate de sistemul CDN, pentru care se va percepe un comision de 0,25 lei.

Implementarea sistemului respectiv are drept scop asigurarea conformării sistemului de plăţi interbancare al Republicii Moldova cu standardele şi practicile internaţionale, precum şi accelerarea plăţilor fără numerar. Noul sistem automatizat de plăţi interbancare a fost implementat în conformitate cu Strategia Guvernului şi a Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la dezvoltarea sectorului financiar al Republicii Moldova pentru perioada 2005–2010.

BERD va acorda 13,4 milioane USD pentru facilitarea comerţului în Moldova…

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) va acorda Republicii Moldova peste 13 milioane USD pentru promovarea exporturilor, sumă alocată prin intermediul Programului de Facilitare a Comerţului (PFC), finanţat de BERD. Acest program promovează comerţul exterior cu Europa Centrală, Europa de Est şi ţările CSI.

Prin PFC, BERD garantează tranzacţiile de import şi export. Totodată, prin intermediul băncilor comerciale, BERD acordă credite pe termen scurt importatorilor şi exportatorilor din Moldova. În prezent BERD are semnate 5 proiecte PFC în valoare totală de 13,4 mln euro cu băncile comerciale Moldova-Agroindbank, Moldindconbank, Victoriabank, Mobiasbancă şi Banca Socială.

Mediul de afaceri

Investiţiile în zonele economice libere (ZEL) sînt în creştere…

Potrivit unui raport al Ministerului Economiei şi Comerţului valoarea investiţiilor plasate în zonele economice libere (ZEL) din Republica Moldova a crescut de cca 4 ori pe parcursul ultimilor cinci ani. Astfel, din 1995 pînă la 1 ianuarie 2006, în ZEL-uri au fost plasate 72,1 milioane USD, dintre care 11,7 milioane USD sau 16% din acestea au fost efectuate pe parcursul anului 2005. În Republica Moldova îşi desfăşoară activitatea şase zone economice libere. Prima a fost deschisă la în 1996 la Chişinău, iar ultima în 2003, la Ungheni.

Din volumul total al investiţiilor, 30,4 milioane USD revin ZAL “Expo-Business-Chişinau”, 13,4 milioane USD — ZAL “Taraclia”, 10 milioane USD — ZAL “Tvardiţa”, 9,6 milioane USD — ZAL “Valkaneş”. Investiţiile în ZEL “Ungheni-Business” au constituit 8,3 milioane USD, iar cele plasate în ZAL “Otaci-Business” au valoarează 4 milioane USD. Domeniul prioritar de activitate în ZEL-uri este în mare parte orientat spre producerea mărfurilor industriale. Astfel, volumul vînzărilor nete de producţie industrială, în ansamblu pe zonele libere, a constituit în 2005 puţin peste 1,02 miliarde lei, din care producţie în sumă de cca 630 milioane lei a fost exportată.

Piaţa muncii

Salariul minim în Republica Moldova constituie cca 29 euro lunar…

Într-un clasament elaborat de Federaţia Europeană a Patronilor (FedEE) Republica Moldova este plasată pe penultima poziţie printre cele 28 de ţări europene care au intrat în top cu privire la salariul minim, respectiv acesta este de 28,98 euro lunar. Moldova devansează doar Rusia (ţară care cu o medie de 23,48 euro pe lună ocupă ultimul loc în top) şi se plasează imediat după Ucraina (55,58 euro), Bulgaria (81,80 euro), Serbia şi Muntenegru (91,24) şi România (97,07 euro). Cele mai înalt salariu minim este înregistrat în Luxembourg — 1503 euro, stat care deja de mai mulţi ani deţine întâietatea în acest clasament. Potrivit criteriilor de clasificare FedEE salariul minim oferă un standard al vieţii care este aproape sau chiar mai jos de nivelul de subzistenţă.

La elaborarea clasamentului FedEE a luat în calcul remunerarea persoanelor cu program de lucru complet în vârstă de peste 23 de ani. Pe de altă parte, în cazul unor ţări, inclusiv Moldova, FedEE operează cu date de la începutul anului 2004 care ulterior au fost modificate. Astfel, de la 1 august 2005, printr-un acord între partenerii sociali — sindicate, patronat, Guvern, salariul tarifar pentru categoria întâia de calificare (cea mai joasă) a fost majorat cu 25%, pînă la 550 de lei (35 euro). Însă şi în acest caz, Republica Moldova ar fi devansată de majoritatea ţărilor. Potrivit datelor statistice oficiale, salariul mediu pe economie a constituit, în luna ianuarie, 1 424 lei (cca 110 USD).

Sursa: FedEE

Fiecare al cincilea tînăr este plecat peste hotare la muncă…

Într-un studiu elaborat de Biroul Naţional de Statistică (BNS) şi care este întitulat “Tinerii pe piaţa muncii” se spune că fiecare al cincilea tînăr din Republica Moldova munceşte sau este în căutare de lucru peste hotarele ţării. Potrivit acestuia, cca 70% din tinerii chestionaţi au declarat că ar pleca la lucru în străinătate în cazul în care li s-ar oferi această şansă. Din cei chestionaţi 35,8% ar accepta un loc de muncă calificat, 38% — un loc de muncă necalificat, dar bine plătit, iar 26,2% ar accepta orice loc de muncă peste hotare.

Peste 40% din persoanele chestionate intenţionează să-şi schimbe locul de muncă din cauza salariului mic. Fiecare al 11-lea tînăr a optat pentru plecarea peste hotare în cazul pierderii locului de muncă. În opinia respondenţilor, cea mai importantă acţiune pentru îmbunătăţirea situaţiei tinerilor pe piaţa muncii ar fi crearea locurilor noi de muncă — 70,8% şi crearea posibilităţilor de angajare legală peste hotare — 18,2%. Această cercetare a fost realizată de BNS în anul 2005. În cadrul ei au fost intervievaţi tineri cu vîrsta cuprinsă între 15–29 ani, din care cca 55% erau din mediul rural.

Guvernul va crea o Reţea unică de colectare a datelor pentru Cercetările bugetelor casnice…

În acelaşi timp, Guvernul a hotărât să creeze o Reţea unică de colectare a datelor pentru Cercetările bugetelor casnice şi Ancheta forţei de muncă pentru perfectarea bazei informaţionale despre nivelul de trai al populaţiei şi piaţa forţei de muncă, reţea ce e prevăzută şi în Planul de Acţiuni Uniunea Europeană — Republica Moldova. În această reţea vor activa 150 de anchetatori şi 51 controlori, distribuiţi în 200 localităţi selectate.

Biroul Naţional de Statistică (BNS) va trebui ca pînă la 31 mai curent să elaboreze regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea cercetărilor statistice prin sondaj asupra gospodăriilor casnice. În paralel cu informaţiile despre bugetele casnice şi forţa de muncă, vor fi efectuate cercetări tematice despre problemele tineretului, educaţie şi sănătate, cercetări ce vor ajuta la monitorizarea şi evaluarea sărăciei şi, respectiv, la executarea acţiunilor fixate în Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS).

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet